Desființarea Ministerului Energiei, efecte pe termen lung.Oare să fie o decizie economică subtilă a războiului hibrid purtat de o anume entitate?

Cătalin Dragostin

Cele de mai jos, sunt o încercare de justificare a terminologiei, aparent cam exagerate, folosită in titlu.

Citim prin presă despre dorințele și explicațiile, de-a dreptul parșive (nu mă feresc și imi asum acest termen !) ale unui politician de a ”avea un guvern mai suplu”, cu ocazia ”negocierilor” legate de cum ar urma să fie împărțite ministerele în Guvernul PSD – PNL – USR – UDMR.

De ce parșiv ? Pentru că se ghicește concubinajul imoral politic-economic, în care interese economice mari, sunt acoperite cu justificări politice mici. Pentru că din 18 ministere, desființăm unul care, (oricum era inutil-Ministerul Familiei) și ”comasăm” un altul, îndesîndu-l în Ministerul Economiei…și ce minister neimportant comasăm ?…taman Ministerul Energiei….cind il comasăm ?…imediat după niște alegeri, ”cît e fierul cald” și atmosfera tulbure si mai ales ”la momentul oportun”- adică situația delicată a sistemului energetic national (aspect asupra căruia nu mai insist, subiectul fiind deja de notorietate).

O astfel de acțiune/propunere, in conditiile de mai sus, nu pare deloc a fi rezultatul unei gindiri politice corecte, obiective si în interesul public !.

Ar trebui ca partidul, persoana, etc., să vină și să explice raționamentul care a stat la baza acestei propuneri, care a fost ”analiza de impact”, si sa explice asta, tuturor, inclusiv celor din sectorul energie, nu numai ”colegilor de coaliție pro-europeni” care s-au coalizat cu o astfel de măsură, cu obiectivul de a slăbi sectorul energie si implicit statul român.

Au fost și multe reacții din partea unor experți si asociatii de profil din zona energiei, dar, deasupra acestor considerații, să ne uităm la implicațiile devastatoare asupra economiei politice si politicii economice a României, pe termen lung în sector.

Poziția sectorului energie in economia românească

Lista primelor 10 companii care activeaza in economia românească  (ca valoare de piață), la nivelul anului 2023 (nu avem datele la 2024 dar, nu vor diferi fundamental), este urmatoarea:

NOTA: este interesant dacă se observă cumva vreo discrepanță/ciudățenie/ ceva ”ieșit din ”rind, la această listă ?

Putem presupune, fără a greși deloc, că Bancile (desi sunt agenti economici), totusi, ele țin de piața financiara si sistemul financiar bancar, reglementat separat și manageriat de alt ”minister” – BNR.

Deci, dacă scoatem Bancile din statistică, rămin companiile din energie, care, insumat, reprezintă mai mult de 55% din totalul agenților economici cei mai valoroși din piață !

Cine vrea să ia economia și energia la un loc, sub o conducere politică înțeleaptă ?…PSD, PNL, UDMR, USR

Oricine va fi va avea o putere foarte mare, atit de a face bine, dar mai ales de a face rău.   

Alte considerații  privind specificitatea sectorului energie

– in majoritatea statelor lumii, inclusiv in UE, Ministerul Energiei este o instituție de sine stătătoare (eventual, inglobează uneori in unele tări, in plus si mediul sau gazele, cărbunii si petrolul);

– nu mă pot abține, a nu stiu cîta oară,  să reamintesc ca există Regulamentul 2018/1999 al Comisiei Europene, care vorbește de Guvernanța (subliniez: GUVERNANȚA)  in domeniul energiei și schimbărilor climatice și care in continuarea vorbeste despre SECURITATE (ENERGETICA) element esential de securitate a statului (nimeni nu observă in ce fel arată România în prezent din acest punct de vedere ?)…nu mai vorbesc de elemente de DIPLOMATIE ENERGETICĂ (atribut de MAE !)…iar viitoarea coalitie pro-europeana, așează Ministerul Energiei la nivelul unui Director de Departament din Ministerul Economiei (cum o discuta oare acest Director, sau Secretar de Stat, cu ministrii echivalenti din SM ale UE sau alții ?). Nu o fi aceasta contrar a ceea ce prevăd politicile UE in domeniul energiei, explicate mai sus ?

– Ministerul Energiei nu a făcut si nici nu face parte din CSAT, iar acum nu va mai fi nici macar Minister…facem tot posibilul să difuzăm răspunderea in domeniul energiei, in loc s-o întărim, in UE

– De ce noii guvernanți, dacă vor să facă politică pro-europeana in domeniul energiei,  n-ar scoate ANRE de sub ”conducerea guvernului” și nu l-ar lăsa ca o entitate strict independenta, de reglementator autentic al pieței de energie (sau, măcar să fie subordonat Parlamentului) ..și toate astea, insoțite de o reformare și reprofesionalizare a organizatiei, așa cum a cerut recent Comisia Europeană. Rezultă că, guvernul pro-european, ca să scape de bătaia de cap a profesionalizării Ministerului Economiei, mai bine ”îl bagă sub preș”, adica il comasează.   De ce n-ar întări mai degrabă Ministerul Energiei decit să-l slăbească introducindu-l in Ministerul Economiei…poate cineva de acolo din Ministerul Economieisă înțeleagă ce trebuie și să reformeze/intăreasca Ministerul Energiei ?

– Mai este un mic amănunt, care se numește PNIESC al României !– Planul National Integrat Energie si Schimbari Climatice, din care citez ”… Energia și schimbările climatice sunt în prezent strâns legate, dat fiind că producția de energie, în principal prin transformarea și arderea combustibililor fosili, și consumul de energie – în industrie, de către gospodării și în sectorul transporturilor, de exemplu – reprezintă 79 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. În consecință, pentru combaterea schimbărilor climatice sunt esențiale acțiuni eficace în domeniul producției de energie și al utilizării acesteia…” (adică, energia este cea mai mare componentă a economiei, dar e doar un departament al Ministerului Economiei)

Mă opresc aici, considerind ca, după comportamentul și acțiunile concrete,  nimeni dintre conducatorii politici ai acestui stat, nu inteleg rolul energiei, nici in economie și mai ales , ceea ce e mai grav, nici în politică.

De ce este important, pentru unii, ca sectorul energie (implicit Ministerul Energiei) să fie minimalizat ?

De ce nu este bine să avem o ”diplomație energetică” ? (energia a fost, este și va fi o arma diplomatică redutabilă, incepînd cu Rusia, continuînd cu frații nostri de peste Prut care sunt in stare de urgența- din cauza crizei energetice- și continuind pina la Norvegia, care a ajuns să se decupleze de ”partenerii europeni” din sistemul energetic european, in vederea protejării propriilor interese…naționale !) 

Recenta Strategie Energetică întocmită de Ministerul Energiei, deși incoerentă și imperfectă, de bine de rău, arată cîte ceva ce ar trebui să dea multe de gindit, unora și frisoane altora, indicînd citeva direcții, pe care România nu ar trebui sa le urmeze, (după unii) în ce privește energia curataă, ieftină și multă, prin valorificarea resurselor interne, astfel (citez din Strategie):

– potențialul biomasei: 88 mill MWh/an, de cca. 2 ori mai multă energie primară decît intreg consumul de electricitate al României;

• – dependența de importuri de bioethanol (combustibil, care se produce din biomasă) a crescut in 2022 la peste 80%, aplicațiile fiind și in transporturi
• – dependența importuri de biomotorina (combustibil care se produce din biomasă) a crescut în 2023 la peste 60% , la fel, aplicatii in transporturi

– foarte interesantă este formularea : ”…menținerea unui grad redus de dependență față de importurile de gaze naturale, fiind condiționată de dezvoltarea rezervelor din Marea Neagră…”…păi cine le condiționează de vreo 10 ani să le pună în piața europeană ?

– foarte interesantă este si formularea din strategie: ”…Directiva EU-ETS consideră biometanul alternativa ideală  la gazul natural, in cadrul dezvoltarii economiei circulare…” (adică hrana-energie-mediu !…vă sună cumva cunoscut ?!). ”…În România nu exista nici o facilitate de producție biometan !…”

– Analizele Comisiei Europene, indică faptul ca la nivelul anului 2030, potențialul de producție biometan este de cca 2 mld m3/an (50% din BRUA !), avind capacitatea de a inlocui cca. 80% din importurile de gaz natural, iar la nivelul anului 2050 CE a estimat potențialul la cca 65 TWh/an (energie primară de 1,5 ori mai mare decit intreg consumul de electricitate al României de astăzi !)

– In afara celor menționate mai sus in Strategia Energetică, de bine de rău întocmită, implementarea efectivă a strategiei de dezvoltare a unei economii circulare in România, (după alte analize, in afara celor ale Comisiei Europene), va reduce/elimina importurile a o multime de produse agricole (pe care astăzi le importăm), va produce un exces de energie verde (curată) de cel putin 2 ori cit toată energia primara consumata astăzi in România, , in final rezultind o economie foarte competitivă si cu impact minm asupra mediului.

Asta ar fi total contra fluxului enorm de importuri, după cum s-a văzut mai sus, acestea transformindu-se în exporturi, ceea ce ar echilibra deficitul comercial și bugetar, ar intări statul.

(nu mai mentionam aici, celelalte resurse cum ar fi cca 3500 MW Hidro metionati in Strategie, precum și potențialul uriaș de stocare energie electrică prin CHEAP (hidro popare acumulare), care ar plasa România in poziția de ”manager energetic” intre CEE-Balcani-Moldova-Ukraina….sau in ultimul rind energia nucleară

Încheind cu acest extras din TFUE si Reg. 2018/1999

”…EU energy and climate change ministers: Each country has a right to choose its own path in reaching climate and energy objectives…”

Constatăm ca guvernul pro-european în curs de formare, conform dreptului statuat mai sus, după  cum zice o zicală românească ”și-o face cu mîna lui”, dar pe spinarea noastră…la sfatul cuiva.

Există vreo altă explicație rezonabilă ?