Dintr-o chichita parlamentara, Curtea Constitutionala a pus cruce dezvoltarii microhidrocentralelor in Romania

In primavara acestui an, Plenul Camerei Deputatilor a adoptat proiectul care prevede ca obiectivele de investitii pentru realizarea de amenajari hidroenergetice in curs de executie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major si de securitate nationala, astfel ca acestea urmeaza sa fie puse in functiune pâna la data de 31 decembrie 2025. Pe fondul penuriei de energie electrica din Romania si din Europa, parlamentarii au considerat ca orice forma de generare energie ce poate fi dezvoltata in tara noastra trebuie musai sa fie valorificata. La modul general ideea nu era una gresita, mai ales ca potentialul hidroenergetic al tarii nu este valorificat nici macar la jumatate. Ceea ce le-a scapat insa parlamentarilor este faptul ca organizatiile de mediu au un cui major impotriva microhidrocentralelor, pe de o parte, iar pe de alta parte legislatia aflata in vigoare este impotriva oricarei initiative de a investi in acest domeniu.

Ei, ca sa nu mai lungim vorba, Curtea Constitutuinala a rezolvat ieri problema intr-un mod cu totul original:

“În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională.

În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun.”

Dincolo de aceasta decizie  a CC consideram ca ar trebuie sa avem in vedere care este realitatea in teren. Contestata vehement de organizatiile de mediu, legea cu pricina incalca si prevederile europene privind ariile protejate, motiv pentru care Romania risca un infrigment din partea Comisiei Europene. Presupunand insa ca necesitatile sistemului energetic sunt primordiale in aceasta perioada si ca este chiar o risipa sa renuntam la investitii aproape in stadiul final si care au costat statul roman zeci sau chiar sute de milioane de dolari, proiectul de lege are o justificare economica si de siguranta nationala. Mentionam insa ca initiativa parlamentarilor se refera exclusiv la amenajarile hidroenergetice incepute cu ani in urma, care apartin Hidroelectrica, si in nici un caz unor noi proiecte de microhidrocentrale noi.

Trecand peste aceste probleme se impune sa precizam ca acelasi Parlament al Romaniei a decis anul trecut ca apa uzinata in producerea de energie electrica si in alte sisteme energetice sa aiba niste preturi absolut prohibitive. Banii adunati din aceste taxe intra direct in contul Apelor Romane, compania fanion a tuturor stabilor din Romania. Ce face Apele Romane cu sumele colectate nu stie nimeni, si este suficient sa ne uitam la cum arata raurile si lacurile din Romania pentru a demonstra inutilitatea acestei companii in conditiile date.

In momentul de fata, costurile cu taxele catre Administratia Apele Române sunt de 240,33 RON pentru MWh produs, in conditiile in care investitorii din amonte achita maxim 5-6 RON per MWh produs. Toate acestea, se intâmpla gratie mecanismului anticoncurential de taxare promovat de catre Apele Române. Dupa intrarea in vigoare a OUG 225/2020 privind taxarea la debitul maxim ne asteptam  ca aceste taxe catre Apele Române sa ajunga la nivelul de 550-600 RON pentru MWh produs, in conditiile in care pretul mediu al energiei pentru 2020 a fost de 198 RON/MWh. Mai este rentabila in aceste conditii o microamenajare hidroenergetica?

Dincolo de potentialul Hidroelectrica, in România functioneaza, in prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalata totala de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica. Acesti producatori platesc trei tipuri de taxe:  pe apa turbinata, de circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore – circa 27,31 lei/m2/luna si taxa pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 RON x metri cadere/luna. In cazul unei microhidrocentrale, suprafata chiriei albiei minore supusa taxarii este cuprinsa intre 60 si 100 de metri patrati.

In schimb, “România are nevoie de proiecte energetice, sa produca curent electric si nu-si mai permite sa abandoneze asemenea proiecte, a declarant initiatorul legii, senatorul PSD Daniel Zamfir. De taxarea apei insa nu sulfa un cuvant. Ce urmeaza este pur populism.

“Astazi s-a facut un pas concret in ceea ce ne-am propus noi, cei de la PSD, sa ne atingem un obiectiv extrem de important pentru România – si anume independenta energetica. (…) Noi consideram ca România nu-si mai permite astazi sa tina blocate de ani de zile investitii extrem de importante hidroenergetice – unde lucrarile sunt avansate in proportie de peste 90%. S-au investit de catre statul român peste 300 de milioane de euro in acest lucrari – si vorbim aici de energie verde, energie ieftina, pe care urmeaza sa o dam in sistemul energetic national. (…) Prin acest proiect de lege grabim finalizarea unor hidrocentrale prin scoaterea acestora din zona de arii protejate si simplificarea procedurilor de continuare a lucrarilor”, a sustinut Zamfir la Parlament, la finalul sedintei de plen a Camerei Deputatilor.

Potrivit acestuia, la nivel national s-a evaluat faptul ca trei hidrocentrale sunt in executare in proportie de peste 90% si vor putea asigura consumul a peste 300.000 de gospodarii.

Intrebat câte hidrocentrale ar intra sub incidenta acestui proiect de lege, deputatul a aratat ca, dupa evaluarea celor de la Hidroelectrica, este vorba despre sapte hidrocentrale, care acum sunt realizate in proportie de peste 60%. “Dar obiectivul major trebuie sa fie, din punctul nostru de vedere, cele trei hidrocentrale”, a adaugat el.

Potrivit social-democratului, demolarea unor baraje deja construite in proportie de 90 – 95%, ar afecta mediul foarte mult si a calificat drept penibile acele explicatii privind “protejarea unui peste”.

Asadar, in primavera acestui an Plenul Camerei Deputatilor a adoptat proiectul care prevede ca obiectivele de investitii pentru realizarea de amenajari hidroenergetice in curs de executie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major si de siguranta si securitate nationala si urmeaza sa fie puse in functiune pâna la data de 31 decembrie 2025.

“Finalizarea acestor obiective de investitii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibila, cu conditia ca Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor sa propuna in compensare pentru suprafetele ocupate o zona echivalenta din punct de vedere al biodiversitatii cu zona ocupata de obiectiv, pâna la punerea acestuia in functiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025”. Cum a venit asa s-a si dus.

Decizia Curtii Constitutionale:

1. În ședința din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este neconstituțională.

În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun.

Curtea a reținut că, deși nu există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conținând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiții, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție.