Energia electrică din surse regenerabile este ieftină atunci când nu este consumată. Stocarea și prețurile dinamice ar putea schimba paradigma

Stocarea în baterii a energiei electrice din surse regenerabile poate ajunge la 2,5 GWh

Primvicepreședintele PATRES, Martin Moise, a sugerat câteva evoluții ale prețului energiei electrice în piața SPOT, în zilele trecute, cu constatarea că în anumite intervale orare, când consumul este redus, prețul energiei era undeva în jurul a 30 de lei/MWh, în schimb în orele de vârf acesta depășea 600-700 de lei/MWh, pe parcursul aceleași zile. Concluzia este că ”energia din surse regenerabile este ieftină. Sigur, nu este disponibilă tot timpul, dar este ieftină. Vor fi zile în care vom vedea foarte multe prețuri negative la energie”, a afirmat Martin Moise, la Solar Energy Bucharest Summit.

Pentru a evita însă aceste discrepanțe devine obligatoriu ca noile investiții în capacități de producție regenerabile să aibă în compenență și stocare . „Să încurajăm orice fel de investiții, care însă nu vor sta în picioare fără stocare”, este semnalul de alarmă adresat de către reprezentantul producătorilor de energie din surse regenerabile din România.

La rândul lui, fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan confirmă necesitatea stocării și estimează că această capacitate în baterii de stocare a energiei electrice va ajunge la 2,5-3 GWh, cu ajutorul schemelor de sprijin existente.

“Avem contractați 1,6 GWh de capacități din stocare prin PNRR, în urma licitației de 150 de milioane de euro închisă anul trecut. Se va ajunge undeva între 2,5 și 3 GWh, contracte semnate, și urmează o nouă licitație de 150 de milioane de euro pentru stocare în baterii pentru producători independenți” a spus Dan Drăgan.

El a amintit și despre capacitățile de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 300 MWh, care au fost puse în funcțiune fără scheme suport.

“Cred că ne vom atinge țintele de energie regenerabilă și de capacități care să balanseze această energie regenerabilă. Mă uit la capacitățile pe gaze, care vor asigura o echilibrare foarte bună, viitoarele centrale de la Iernut și Mintia vor aduce un plus de stabilitate sistemului, iar la acestea se adaugă și motoare termice pe gaze cu o capacitate de 500 MW”, a mai spus Drăgan.

Potrivit ultimelor date ale Transelectrica, în momentul de față sunt active 13 instalații de stocare a energiei electrice în baterii, cu o putere instalată de 137 MW și o capacitate de circa 270 MWh.

Va reuși energia regenerabilă să ducă la scăderea prețului energiei?

Numărul prosumatorilor din România a depășit deja pragul de 200.000, cu o capacitate instalată de aproape 2,5 GW, ceea ce echivalează cu aproape dublu capacitățiilor celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Sigur, comparația este pur teoretică, din moment ce factorul de capacitate al regenerabilelor este în medie la circa 20%, față de peste 90% în cazul energiei nucleare. O creștere puternică a investițiilor în capacități eoliene și fotovoltaice ar genera înevitabil și o scădere a prețului energiei pe piețele spot, dacă ținem seama de surplus de energie adus în rețea.

” Avem 2,5 GW instalați la prosumatori, ceea ce înseamnă foarte mult și, totodată, sunt convins că aceste capacități, acești prosumatori vor aduce și un surplus de energie în piață, nu doar prin producție, dar și prin faptul că nu vor consuma în anumite momente din rețea. Vedem acest lucru, vedem o evoluție descendentă a prețurilor pe piețele spot, ceea ce este îmbucurător pentru toți consumatorii, având în vedere ceea ce a fost menționat mai devreme, nu doar o energie sigură, dar și accesibilă, și totodată, dacă se poate, cât mai verde’, a declarat la o conferință de profil fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan.

Potrivit acestuia, sunt în implementare proiecte ce însumează aproximativ 5 GW, dorindu-se dezvoltarea pieței de energie regenerabilă în România.

‘Avem în continuare, din ce am văzut, multe proiecte în dezvoltare. Sunt aproximativ 5 GW în acest moment, proiecte care au autorizațiile de înființare de la ANRE, ceea ce nu poate decât să ne bucure, având în vedere că ne dorim dezvoltarea acestei piețe în România. Dacă ne uităm la strategia pe termen lung, Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice și Strategia Energetică, țintele pe care România și le-a propus, de minimum 10 – 15 GW instalați în energie regenerabilă, înseamnă că multe proiecte trebuie realizate. Dacă mă uit înapoi puțin, acum câțiva ani, sumele alocate în acel moment, care acum sunt în implementare sau urmează apeluri pentru producția din surse regenerabile, reprezintă aproximativ 2 miliarde de euro, o sumă semnificativă care s-a dus direct pe CAPEX. A fost și partea de OPEX, a fost cea luată în calcul, a fost prima licitație de CFD derulată anul trecut, cu 1,5 GW – 500 pe solar, 1 GW pe eolian – o licitație cu rezultate remarcabile și cu siguranță cred că investitorii, cei care dezvoltă și finanțează proiecte în acest domeniu, se uită inclusiv la următoarea licitație care este așteptată în cursul acestui an. Doar prin schema de CFD se urmărește atingerea unei capacități instalate de aproximativ 5 GW’, a explicat specialistul în energie.

Acesta a remarcat o creștere puternică pe partea de contracte bilaterale, ceea ce, în opinia sa, denotă că ‘există interes pentru această energie regenerabilă, că există forme comerciale agreate între producători și agregatori sau furnizorii trader de electricitate’.

De asemenea, Drăgan a făcut referire la centralele de la Iernut și Mintia, care sunt așteptate a fi puse în funcțiune anul acesta.

‘Nu în ultimul rând, mă uit la capacitățile pe gaz care vor asigura o echilibrare foarte bună și în condiții de sustenabilitate și emisii scăzute, deoarece noile centrale care vor fi puse în funcțiune anul acesta, cum este așteptată centrala de la Iernut și cea de la Mintia, cu siguranță vor aduce un plus de stabilitate sistemului energetic național. Nu mai vorbim de toate celelalte motoare termice sau pe gaz care sunt instalate. Cred că în acest moment aproximativ 500 de MW sunt în construcție suplimentar față de cele instalate. Am observat și capacități de stocare care au fost realizate fără o schemă suport. Sunt, dacă nu mă înșel, peste 300 de MWh în acest moment instalați în sistem care funcționează. Deci, cred că România reprezintă un pol de stabilitate și sunt convins că, în cadrul Parlamentului, reprezentanții tuturor partidelor vor avea în continuare aceeași poziție constructivă de dezvoltare a acestui segment de piață. Și toate aceste lucruri se vor întoarce către consumatorul final’, a concluzionat Dan Drăgan.

România dispune în prezent de o capacitate de aproximativ 4.500 MW de panouri solare și, conform planurilor guvernamentale, aceasta ar trebui să ajungă la circa 8.500 MW până în 2030, ceea ce presupune investiții totale de aproape 2,5 miliarde de euro. Acest obiectiv va necesita investiții anuale de aproximativ 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea parcurilor solare, instalarea panourilor solare în ferme, fabrici, depozite sau pe clădiri rezidențiale. Practic, este vorba de investiții de peste 1 milion de euro pe zi până în 2030. În prezent, costul dezvoltării unui MW de panouri solare este de aproximativ 600.000 de euro.