Europa se grăbește să ajunga din spate performanțele Chinei în dezvoltarea energiei fotovoltaice. Care este potențialul real al României, care are în prezent circa 1500 MW instalați?

China este în prezent țara care investește cel mai mult în dezvoltarea de parcuri fotovoltaice. În același timp, harta globală scoate în evidență că Europa este continentul cu cel mai scăzut potențial pentru energia solară. De altfel, Spania și unele zone din Italia și Grecia sunt singurele regiuni în care panourile fotovoltaice pot genera undeva la peste 1.500 kWh de energie electrică pe an pentru o capacitate de 1 kW.

Principala explicație nu este legată de temperaturile medii anuale mai ridicate din aceste regiuni (ba chiar căldura excesivă limitează eficiența panourilor fotovoltaice), ci de numărul mai mare de zile cu Soare pe parcursul unui an comparativ cu zonele centrale și, mai ales, cu regiunile nordice ale Europei.

Totuși, chiar dacă este redus comparativ cu alte regiuni ale globului, potențialul energiei solare este semnificativ dacă luăm în calcul faptul că, chiar și în acest context, panourile fotovoltaice pot genera mai multă electricitate decât consumul necesar pentru o locuință.

Câtă energie electrică oferă Soarele în România?

Performanța panourilor fotovoltaice depinde atât de tipul de tehnologie utilizată pentru construcție, cât și de modul în care sunt amplasate pe acoperișul locuinței. De exemplu, în cazul României, se recomandă ca panourile fotovoltaice să aibă o orientare către sud și o înclinație de 34-35 de grade, întrucât înclinarea optimă este dată de o formulă simplă: latitudine (minus) 10 grade. Iar dacă folosești un sistem de panouri fotovoltaice cu înclinare flexibilă, atunci unghiul optim este de 53 de grade iarna și de 25 de grade vara, atât timp cât panourile sunt orientate către sud.

Pe baza acestor date teoretice optime, Solargis estimează că potențialul energiei solare în România pentru un sistem de panouri fotovoltaice cu capacitatea de 1 kW este în general de circa 1.300 kWh pe an pentru jumătatea sudică a țării și de circa 1.200 kWh pe an pentru unele zone din centrul și vestul țării, în special în apropiere de orașe precum Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara și Arad. În celelalte zone, potențialul este de circa 1.100 kWh pe an.

În general, panourile fotovoltaice sunt disponibile în kituri de diverse capacități, iar cel mai mic dintre acestea este de 3,2 kW și include 12 panouri cu o suprafață desfășurată de circa 20 de metri pătrați. Un astfel de kit este cel mai accesibil ca preț, cu numai 10%-15% mai scump decât finanțarea de 20.000 de lei acordată de statul român prin programul Casa Verde Fotovoltaice și, în același timp, este suficient de mare pentru cei mai mulți proprietari de case. Pe baza calculelor realizate de Solargis, în România, un astfel de sistem de panouri fotovoltaice de 3,2 kW generează în medie aproximativ 4.000 kWh de energie electrică pe an, adică peste 300 kWh pe lună, suficient pentru a acoperi integral consumul obișnuit de energie electrică al unei locuințe.

Pe de altă parte, dacă ai mașină electrică și o încarci frecvent acasă, este posibil ca o opțiune mai eficientă să fie un sistem de panouri fotovoltaice de 5,4 kW compus din 20 de panouri fotovoltaice, capabil să genereze în medie undeva la 7.000 kWh pe an, adică aproape 600 kWh pe lună.

Proiecte de parcuri fotovoltaice în România

Între timp, Uniunea Europeană face eforturi pentru a încuraja instalarea de panouri fotovoltaice pentru mediul rezidențial, dar și la nivel industrial, prin intermediul planului REPowerEU, anunțat ca reacție la războiul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie 2022 cu scopul de a încheia dependența Europei de sursele de energie provenite din Rusia.

REPowerEU include un plan dedicat pentru energia solară numit EU Solar Energy Strategy, care prevede că, cel târziu în 2029, toate noile clădiri rezidențiale construite trebuie să beneficieze de sisteme de panouri fotovoltaice.

În total, Uniunea Europeană va acorda finanțări de 26 miliarde de euro până în 2027 pentru instalarea de panouri fotovoltaice, la care se adaugă alte 19 miliarde incluse deja în programele naționale PNRR. O parte din acești bani vor fi alocați României, iar scopul final este ca Uniunea Europeană să aibă încă 320 GW de energie solară până în 2025 și aproape 600 GW până în 2030.

La sfârșitul anului 2022, România avea o capacitate instalată de 1538 MW de parcuri de panouri fotovoltaice, iar aproape jumătate din această capacitate este instalată în regiunea Muntenia (730 MW), ca urmare a condițiilor optime din punct de vedere geografic.

În plus, la nivel național, la 1 ianuarie 2023 existau peste 40.000 de prosumatori cu o putere instalată totală de 423 MW, iar autoritățile se așteaptă că numărul acestora să depășească pragul de 100.000 până la sfârșitul anului 2023, ca urmare a interesului pentru programul Casa Verde Fotovoltaice.

Pe de alta parte, se anticipează o creștere exponențială a capacității de producție de energie din panouri fotovoltaice la nivel industrial, ca urmare a unor proiecte majore anunțate în ultima perioadă.

Autoritățile locale din România au început deja să conceapă proiecte pentru a obține finanțare europeană pentru astfel de parcuri fotovoltaice. Un exemplu este orașul Brașov, care a primit în februarie 2023 o finanțare de 40 de milioane de lei pentru a instala un parc fotovoltaic de 20 MW pe o suprafață de teren de 35 de hectare din comuna Stupini din apropiere de oraș. Parcul fotovoltaic va asigura 90% din necesarul de energie electrică al tuturor clădirilor și serviciilor publice din orașul Brașov.

În plus, astfel de proiecte sunt dedicate și mediului rural. Comuna Potlogi din județul Dâmbovița va construi un parc fotovoltaic de 48 kW pentru a-și asigura 80% din necesarul de energie electrică din această sursă.

Între timp au început să apară însă și o serie de proiecte private cu capacități majore de producție de energie electrică din panouri fotovoltaice.

De exemplu, compania privată românească Monsson a anunțat în noiembrie 2022 că va construi un parc fotovoltaic de 1.044 MW pe o suprafață de teren de 1.064 de hectare în zona Pilu – Grăniceri din județul Arad. Tot aici, dezvoltatorii vor construi o stație de stocare a energiei electrice generate de parcul fotovoltaic care se va întinde pe 20 de hectare. Noul parc fotovoltaic va deveni operațional în decembrie 2024, iar costurile totale pentru implementarea proiectului sunt de un miliard de euro.

În prezent, cel mai mare parc fotovoltaic din Europa are 590 MW și este dezvoltat de compania Iberdrola în regiunea Extremadura din vestul Spaniei. Astfel, noul proiect care va fi construit în Arad va deveni la finalizare cel mai mare parc fotovoltaic din Europa.

În paralel, aceeași companie vrea să construiască alte două parcuri fotovoltaice de câte 400 MW fiecare în preajma localităților Chişineu-Criş şi Macea, care vor fi inaugurate în 2026 după investiții de 600 de milioane de euro. Reprezentații companiei spun că producția de energie electrică va fi livrată în sistemul energetic național.

Concluzii

Principalul avantaj al parcurilor de panouri fotovoltaice este că acestea permit obținerea energiei electrice cu costuri minine de întreținere pe termen lung, în condițiile în care durata de viață a unui panou fotovoltaic este de circa 25 de ani.

Investiția inițială pentru o astfel de construcție este încă ridicată, însă fondurile alocate de Uniunea Europeană și finanțările acordate de statul român pentru locuințe rezidențiale vor determina un număr tot mai mare de proprietari de case să-și instaleze sisteme de panouri fotovoltaice pentru a-și reduce costurile cu energia electrică și pentru a nu depinde de un anumit furnizor.

În paralel, continuă să se dezvolte puternic și proiectele pentru obținerea de energie eoliană, o altă sursă de energie electrică cu o investiție inițială ridicată, dar cu costuri de mentenanță relativ scăzute. În prezent, România are instalată o capacitate eoliană totală de 3.000 MW, în primul rând ca urmare a vântului puternic și regulat din Dogrogea, acolo unde se află instalată aproximativ 80% din

Pe termen lung, o soluție mai eficientă pentru obținerea energiei electrice este reprezentată de procesul de fuziune nucleară, prin care cercetătorii încearcă să reproducă mecanismul prin care Soarele produce energia care ajunge pe Pământ.

Pentru moment, dezvoltarea acestei tehnologii se află într-un stadiu incipient, însă în ultimii ani au apărut progrese tot mai mari la nivel global, iar comunitatea internațională lucrează deja la un proiect comun de anvergură pentru producția de energie electrică prin fuziune nucleară.