Europa si-a pus ochelari de cal: pana unde poate merge criza energetica generata de reglementarile fanteziste ale Comisiei Europene ?

Pretul energiei electrice atinge de la o zi la alta niveluri de neimaginat. Cativa euro marcheaza diferentele de pret intre pietele statelor membre, fie ca sunt interconectate, fie ca nu. Germania, care parea sa fie oglinda viitorului pietelor de energie europene da din colt in colt si atinge niveluri de pret care sfideaza orice explicatie economica. Germania, care a dat tonul renuntarii la energia produsa pe baza de combustibili fosili si la energia nucleara, s-a trezit brusc si a realizat ca gazoductul Nord Stream 2 e o sabie cu doua taisuri. De aici incolo, trendul impus de nemti fata de viitorul energetic al Europei nu mai are nici un reper. Ce sa creada celelalte state europene, care au luat Germania drept model? Deocamdata fiecare se descurca cum poate, cu ce are la indemana. Mai incolo putin, cand pretul energiei si gazelor se va tempera, vor aparea probabil viitorii germeni ai politicii energetice europene. Pana atunci insa, scapa cine poate!

Nu Putin, sau Rusia, sunt cauzele principale ale crizei energetice europene.

Liderii statelor Uniunii Europene nu au reusit sa ajunga la un acord cu privire la modul in care trebuie raspuns la criza fara precedent a gazelor naturale, care a dus preturile la electricitate la un nivel record. Polonia si Cehia au cerut masuri mai puternice pentru a plafona costul certificatelor de poluare. Nici in privinta includerii energiei nucleare si a gazelor pe lista investitiilor durabile nu s-a atins consensul.

Dupa doua runde de discutii intense care au avut loc joi la Bruxelles, sefii de stat si de guvern au renuntat la planurile care vizau adoptarea unui comunicat cu privire la criza energetica la finalul summitului, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres.

Diferentele in evaluarile lor cu privire la cresterea preturilor la electricitate, gaze naturale si costul emisiilor s-au dovedit a fi insurmontabile, au declarat pentru Bloomberg doi diplomati din apropierea discutiilor.

Un alt punct de disputa l-a constituit un proiect de regulament al Executivului comunitar cu privire la clasificarea energiei nucleare si gazelor naturale in taxonomia investitiilor „verzi”.

Majoritatea celor 27 de state membre UE au adoptat deja masuri la nivel national pentru a-si proteja consumatorii si firmele de impactul cresterii preturilor la energie, fie prin reducerea taxelor sau prin subventii directe catre gospodariile vulnerabile. In conditiile in care cresterea preturilor nu da semne de incetinire, exista ingrijorari cu privire la efectele asupra inflatiei si riscurile la adresa revenirii economice.

Polonia: Comercializarea certificatelor de emisii nu functioneaza

In paralel, pretul pentru certificatele de poluare, emise in cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), a atins saptamâna trecuta un nivel record de 90,75 euro pentru o tona si se tranzactioneaza la aproape 150% peste nivelul din urma cu un an.

„EU ETS nu functioneaza. Sper ca astazi Polonia, impreuna cu alte tari, a inspirat Comisia Europeana si alte state sa regândeasca acest sistem”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la finalul summitului.

Anterior, in cursul discutiilor, Morawiecki a dat vina pe investitorii financiari pentru cresterea pretului certificatelor de poluare, un punct de vedere sustinut si de alte state est europene, inclusiv Cehia si Ungaria, sustin mai multi diplomati care au asistat la discutii si are au dorit sa isi pastreze anonimatul.

„Cu privire la cel mai important aspect, cel al preturilor la energie, am ajuns intr-o situatie tensionata. Cehii, polonezii, slovacii si noi, ungurii, am fost vehementi ca trebuie sa stopam cresterea preturilor la energie, fie ca este vorba de electricitate sau gaze naturale. Trebuie sa inlaturam speculatorii din sistem”, a spus premierul ungar Viktor Orban intr-o postare video pe Facebook.

Cu toate acestea, Polonia, tara care se bazeaza predominant pe termocentrale care functioneaza cu carbune pentru productia de electricitate, nu a reusit sa strânga sprijinul necesar pentru a i se permita sa iasa din schema EU ETS.

Cancelarul german, Olaf Scholz, le-a spus liderilor UE ca un pret de 90 de euro pentru o tona de CO2 este unul ridicat si ca unul de 60 de euro ar fi mai rezonabil, dar, cu toate acestea, a avertizat ca ar putea fi dificil sa fie mentinut acest pret daca intregul sistem se modifica.

La rândul sau, Spania s-a declarat preocupata de preturile mari, insa, cu toate acestea, premierul spaniol Pedro Sanchez a spus la summit ca ideea de a pune sub semnul intrebarii intregul mod de functionare a schemei EU ETS este complet inacceptabila.

Disensiuni in privinta listei investitiilor „verzi”

Franta a cerut masuri pentru a reduce volatilitatea pe piata. Presedintele francez, Emmanuel Macron, si omologul bulgar, Rumen Radev, au criticat de asemenea un raport emis de Agentia europeana de reglementare a sectorului energetic cu privire la designul pietei de electricitate precum si o evaluare preliminara a pietei certificatelor de poluare venita de la Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA), care luna trecuta a infirmat acuzatiile referitoare la un posibil abuz pe piata tranzactiilor cu certificate de poluare, apreciind ca cresterea preturilor s-a datorat unor factori economici si politici.

„In opinia mea, aceste rapoarte nu merg suficient de mult in profunzime. Si ne asteptam, iar aceasta este si o promisiune a Comisiei Europene, ca analizele vor continua pâna când vor ajunge la profunzimea necesara si ca trebuie sa existe transparenta atât in ceea ce priveste mecanismul de tranzactionare a emisiilor cât si cu privire la licitatiile de electricitate”, a declarat Rumen Radev.

Summitul de joi a scos de asemenea la lumina diviziunile dintre liderii europeni cu privire la rolul energiei nucleare si gazelor naturale in viitoarea clasificare a investitiilor verzi. Comisia Europeana ar putea dezvalui in data de 22 decembrie planul sau cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale si a proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investitiilor „verzi”.

Insa acest verdict mult asteptat creeaza diviziuni in rândul celor 27 de state membre, dar si al investitorilor, in conditiile in care Luxemburgul, Germania si Austria critica o posibila includere a energiei nucleare si a gazelor pe lista investitiilor durabile, in timp ce alte tari, precum Franta, Polonia, Cehia si România au cerut in mod public includerea energiei nucleare pe lista investitiilor „verzi”.