Exxon se dovedeste a fi mai smecher decat Chevron: nu renunta la gazele din Marea Neagra, dar pune presiune pe autoritatile din Romania

Dupa o perioada in care a asteptat sa se limpezeasca apele in guvernul Romaniei si in care efectele OG 114 si-au dovedit impactul negative asupra pietei de gaze din Romania (cresterea pretului si a importurilor) americanii de la Exxon au lansat idea ca ar intentiona sa isi vanda dreptul de exploatare a gazelor din perimetrul Neptun din Marea Neagra, sau sa mai caute un partener, alaturi de cel déjà existent: OMV Petrom. Confuzia lansata de Exxon in mediul de afaceri este una cat se poate de bine gandita si cu bataie clara inspre autoritatile romanesti: vreti gaze din Marea Neagra atunci nu va mai jucati cu noi. Un fel de smecherie tipic damboviteana este pusa in practica de cei de la Exxon, care stiu ca Romania este intr-o postura absolute ingrata: nu-si mai poate asigura necesarul de gaze decat apeland la importuri massive de la Gazporm si, in acelasi timp, risca sa realizeze o investitie de circa 500 de milioane de euro (conducta BRUA) fara a avea vreo garantie ca aceasta va avea de unde sa transporte gaze.

In realitate, pozitia Exxon nu este altceva decat o palma trasa autoritatilor de la Bcuresti, care exact cu un an in urma faceau acelasi lucru la adresa celor ce au investiti in explorarile offshore din Romania. Sa ne amintim ce s-a intamplat la nivelul decidentilor exact in urma cu un an, cand coalitia aflata de guvernare a luat decizia de a modifica radical conditiile pentru exploatarea gazelor din Marea Neagra, pentru a demonstra romanilor ca guvernul si coalitia de guvernare nu pot accepta ca o resursa atat de importanta, cum sunt rezervele de gaze descoperite in Marea Neagra, sa nu aduca beneficii maxime poporului roman.

Sub aceasta marota aparent patriotica, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu au uitat ca atunci cand s-au concesionat rezervele amintite, domniile lor erau cam tot la butoanele puterii (in speta Tariceanu). Pe perioada cat au durat lucrarile de explorare si in care s-au investit, probabil, 1,5 miliarde de dolari, nimeni nu vorbea despre cum vom taxa companiile petroliere in cazul in care vor gasi gaze. De asemenea, riscurile asumate in acest proces au revenit exclusiv celor ce au concesionat zacamintele.

Desteptarea liderilor politici de la Bucuresti nu s-a produs nici macar atunci cand s-au anuntat descoperiri de rezerve in perimetrele offshore, ci de abia acum, inainte de a se trece la faza de exploatare, in urma careia statul s-a gandit ca si-ar putea rotunji semnificativ veniturile. Sigur, nu spunem ca trebuie sa cedam in orice conditii in fata pretentiilor pe care companiile implicate in exploatare le ridica. Dar, daca ne faceam lectiile la timp cu siguranta nu ajungeam in situatia in care suntem acum.

A urmat apoi un adevarat circ pentru modificarea legii offshore, in rolul principal fiind Dragnea, care s-a prezentat ca un veritabil specialist in gaze si petrol si a aratat ce vrea de fapt guvernul din toata aceasta disputa pe marginea legii cu pricina.

Astfel, creditul fiscal este eliminat, este introdus un impozit pe venituri suplimentare, iar statul ar urma sa incaseze peste 20 miliarde de dolari din exploatarile offshore, a anuntat Dragnea. „Creditul fiscal era profund discriminatoriu pentru celelalte companii din Romania. Se reintroduce un impozit pe veniturile suplimentare (…) Statul roman ar urma sa incaseze 13,2 miliarde de dolari. (…) La aceste sume, care reprezinta impozitul pe venituri suplimentare, se adauga redeventa, estimata la 230 milioane de dolari pe an. Inmultit cu 20 de ani, înseamna 4,6 miliarde dolari, adica un total încasat de staul de roman de 17,8 miliarde de dolari”, a spus Dragnea.

Ce vreti mai simplu decat atat. Si mai interesant este ca legea  prevede ca 50% din productie ar urma sa fie tranzactionata in Romania iar o parte din sume ar urma sa mearga spre fondul destinat parteneriatelor public-private, potrivit masurilor prezentate de Liviu Dragnea.

Pe de alta parte, de ce am obliga producatorii de gaze sa valorifice 50% din productie obligatoriu pe piata din Romania cand efectiv aceasta piata nu poate absoarbe surplusul de gaze venit din rezervele de la Marea Neagra? Amintim, in context, ca in prezent romanii au cel mai mic pret la gaze din Uniunea Europeana, pe de o parte din cauza unor decizii administrative, pe de alta parte pentru ca reusim sa ne acoperim necesarul din productia interna. Prin obligatia de a impune companiilor de exploatare sa vanda 50% din gaze pe piata din Romania restrangi practic dreptul acestor companii de a-si gandi afacerea pe considerente concurentiale. In fond, toti ar fi dispusi sa valorifice gaze in Romania, daca exista cerere, fie si pentru ca taxele de transport sunt mai mici. In realitate este dreptul celui ce a concesionat un zacamant sa-si valorifice marfa unde considera ca poate lua un pret mai bun.

Evident, Asociatia companiilor care detin concesiunile din Marea Neagra a reactionat: „Consideram ca amendamentele adoptate de Camera Deputatilor vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din Romania si vor descuraja investitiile din Marea Neagra, cu consecinta imediata a diminuarii potentialului de productie suplimentara de hidrocarburi din zona offshore”, se precizeaza in comunicatul Asociatie care explica ca stabilitatea si predictibilitatea mediului legislativ romanesc, in general si a regimului fiscal, in particular, pe intreaga perioada a contractelor de concesiune, reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore.

Si au avut dreptate.

Trebuie sa mai spunem ca prima concesie facuta de catre guvern companiilor implicate in aceasta afacere a fost decizia de a prelungi cu 15 ani, pana in 2045, acordul petrolier al statului roman cu ExxonMobil si OMV Petrom, pentru perimetrul de gaze naturale de mare adancime Neptun Deep din Marea Neagră. A prelungit acordul chiar daca ExxonMobil nu luase decizia finala de investitii. Se pare ca momeala nu a prins ins, sau este doar inceputul unor alte concesii pe care statul ar urma sa le faca. Ramane de vazut.