Fără o piață concurențială de energie și gaze, România nu va ajunge niciodată un hub energetic

România ar trebui să îşi regândească plafoanele actuale la energie mai devreme de 2025, dacă piaţa europeană revine la preţuri relativ mici, declara exact în urmă cu un an preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Ministerul Energiei a anunțat cu mare pompă, zilele trecute,  că în luna aprilie a acestui an pretul energiei electrice s-a redus cu 15%, iar cel al gazelor naturale cu 25%. Cu alte cuvinte, anticipația președintelui Consiliului Concurenței era una corectă. În realitate prețurile au început să scadă încă din 2023 și se prefugurează că trendul nu se va modifica nici în viitorul apropiat în ciuda faptului că războiul din Ucraina continua. Europa a reușit să-și reducă de dependța de importurile din Rusia peste așteptări și pe fondul unui consum redus de energie și gaze, dar și pe fondul unor modificări majore în industriile mari consumatoare.

România nu a atins niciodată în ultimii 20 de ani perioade de consum de energie și gaze atât de scăzute cum s-au înregistrat anul trecut și în primul trimestru al acestui an. Pe acest fond, dacă piața ar fi fost liberă, suportul bugetar legat de plafonarea prețurilor ar fi fost unul inexistent. În ciuda acestor realități, guvernul Ciolacu a ales să mențină prețurile la energie electrică si gaze naturale sun control. Nu există nici o explicație logică sau economică legat de această decizie. Așa cum nici în cazul ”mercurialului” impus la produsele agricole piața nu a reacționat, așa și în cazul plafonării prețului la energie și gaze efectele nu au nimic altceva decât o stagnare vizavi de concurență. Pietele ca să funcționeze au nevoie de concurență, care induce competitivitate, cercetare si așa mai departe. Dar, noi nu vrem nici concurenșă, nici competitivitate. Vrem control total din partea clasei politice.

În urmă cu un an redam aceste declarații:

“Au fost patru ordonanţe pe energie… Acum suntem într-o situaţie de a avea din nou o piaţă reglementată, deci nu mai am concurenţă în piaţa de energie. Deci, preţurile sunt stabilite de stat, statul compensează producătorii pentru ceea ce depăşeşte aceste plafoane. Teoretic, acest sistem e gândit să stea încă doi ani. Ce cred? Trebuie să urmărim ce se întâmplă în piaţa europeană. Momentan, preţurile au scăzut mult. Dacă această scădere se menţine, probabil că trebuie să regândim. N-are sens să păstrăm plafoanele actuale, care încep să devină mari. Admit, e încă război, n-avem nicio garanţie că războiul se termină repede sau nu se agravează, vedem că nici alte ţări nu şi-au modificat legislaţia introdusă în perioada de criză, vedem că nici Comisia Europeană nu ne presează prea tare până în momentul de faţă să revenim la legislaţia anterioară. Deci, cred că trebuie să fim atenţi. Dacă credem că situaţia cumva s-a normalizat şi piaţa îşi revine la preţuri relativ mici, atunci ar avea sens ca mai devreme de 2025 să ne revizuim legislaţia, ca să nu rămânem blocaţi în preţuri prea mari pentru mult timp”, a afirmat Chiriţoiu, la seminarul “Concurenţa în domeniul farmaceutic”, organizat la Sinaia de autoritatea de concurenţă.

El a subliniat că energia este un domeniu unde s-a “tot lucrat la legislaţie” şi au fost preluate recomandări ale Consiliului Concurenţei, însă aceasta trebuie îmbunătăţită, întrucât se poate ieşi foarte uşor din contracte.

“Energia este iar o zonă unde s-a tot lucrat la legislaţie. Acum, sigur, a venit criza. Bun, unele lucruri au fost preluate din lucruri pe care le-am recomandat noi. Ce aş reproşa legislaţiei pe energie? Fac o paranteză acum. Avem un studiu pentru care am cerut ajutorul Băncii Mondiale, cu finanţarea Comisiei Europene, să ne ajute să îmbunătăţim legislaţia pe energie. În luna următoare, trebuie ca BM să-şi termine raportul, dar cel puţin ce am văzut noi ca problemă în piaţa de energie e faptul că se poate ieşi foarte uşor din contracte. Deci n-ai o stabilitate a contractelor. Dacă ai un contract care nu te avantajează, adică dacă eşti un furnizor, ai promis cuiva, unui client, că-i vinzi electricitate la un preţ şi tu vezi că pe piaţă preţul s-a dus mai sus şi pierzi bani, atunci este foarte simplu să denunţi acel contract. Deci, în esenţă, un cumpărător nu se poate baza pe contract, pe cuvântul tău, pentru că penalităţile sunt mici şi atunci companiile – s-a întâmplat şi acum 3 ani, s-a întâmplat şi anul trecut – când au văzut că preţul pe piaţă la electricitate a crescut, pur şi simplu au denunţat contractele”, a explicat Chiriţoi, potrivit Agerpres.

A doua problemă semnalată de şeful autorităţii de concurenţă este legată de lipsa contractelor pe termen lung, în special, pentru populaţie.

“N-avem contracte pe termen lung, mai ales pentru populaţie. Perioada de preţ fix e destul de redusă, ai maxim 1 an un preţ garantat. Astea combinate – contracte cu durată scurtă şi/sau faptul că se pot denunţa uşor contractele – au făcut ca atunci când a venit criza şi preţurile la energie au crescut, în alte ţări şocul a fost absorbit şi de furnizori. Ei au pierdut nişte bani, au împărţit cumva paguba cu clienţii lor. La noi a fost foarte simplu pentru furnizori să arunce toată povara, tot şocul în clienţii lor şi de asta s-a simţit mai rău criza la noi, la populaţie. Văd ţări în Vest, unde de-abia la sfârşitul anului trecut au început să le expire contractul. Deci, populaţia n-a simţit primul an. Primul an de creştere a preţului în energie nu s-a simţit în ţări din Vest, dar la noi s-a simţit foarte repede. Şi la fel într-o anumită măsură şi la consumatorii industriali nu s-a dus şocul atât de repede pe cât s-a dus la noi. Deci, asta e zona în care cred că au fost erori în modul cum a fost reglementată piaţa noastră de de energie. Mă aştept ca Banca Mondială, în proiectul ăsta al Comisiei Europene, să vină cu recomandări pe această zonă”, a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei.