Fata nevazuta a incompetentei politice europene: piata de energie si gaze se apropie de implozie, dar nimeni nu are nici o solutie! Romania nu face exceptie.

Cine si cum poate sa evite acest lucru? Aceasta este intrebarea la care decidentii europeni trebuiau sa aiba raspunsul pregatit inca din vara anului trecut, cand fara razboiul din Ucraina, criza energetica isi arata coltii. Evident, politicile absurde si desprinse total de realitatea pietei, au facut ca in momentul in care rusii au inceput sa jantajeze Europa cu aprovizionarea cu gaze sa ne trezeasca la realitate. O realitate pe care, din pacate, fiecare tara europeana o intelege in mod diferit. Asa se si explica masurile de protectie pentru consumatori, diferite de la tara la tara. Din pacate, pietele europene de energie si gaze sunt integrate, interconectate si, in consecinta, o masura relativ buna dintr-o tara face ca in alta tara aceasta masura sa nu fie viabila sau sa nu duca la o reala protectie a consumatorilor. De aici vine si intrebarea fundamentala a zilelor noastre: sunt statele obligate sa-si protejeze consumatorii in fata exploziei preturilor, sau ar fi normal ca fiecare sa plateasca aceasta marfa la valoarea ei? Greu de dat un raspuns. Cert este ca cine a stricat echilibrul este obligat sa-l restabileasca. Individual, nici o tara membra a Uniunii Europene nu este in pozitia de a depasi criza pe cont propriu. Ori se iau masuri general valabile pentru toate statele membre, ori se destrama intreaga constructie de pana acum. Nici o tara din Uniunea Europeana nu-si poate asigura independenta energetica si schimburile transfrontaliere au devenit o necesitate. Decizii individuale, de la o tara la alta, asa cum se intampla in momentul de fata, nu fac altceva decat sa arunce in aer tot sistemul energetic european.

Pe acest fond, circul politic despre cum s-a ajuns la o explozie a pretului energiei in Romania este unul absolut ridicol. Fara a cauta sa inteleaga cauzele care au dus la situatia actuala, liderii politici din Romania cauta tapi ispasitori. Fie este de vina ministrul energiei, fie Autoritatea de Reglementare, fie traderii (baietii destepti), fie producatorii sau mai stie Dumnezeu cine! Asistam de cateva zile la o polemica absurda, fara sa intelegem ca ceea ce indica piata este adevarata realitate. Ne confruntam cu o penurie majora de energie pentru ca ani la rand am ignorat situatia in care sistemul energetic european a fost dependent de resurse primare din import. Am construit burse, am acceptat instrumente financiare false si absurde, am devenit energointensivi pentru ca aveam energie ieftina. Iata ca realitatea s-a razbunat. Cum s-a inchis robinetul de gaze din Rusia, cum toata Europa a sarit in aer. Da, ce va mai sari la iarna!

Intorcandu-ne la situatia din Romania lucrurile sunt grave pentru ca nimeni dintre cei aflati la butoanele puterii nu intelege cum functioneaza aceasta piata. Nu mai departe, dupa esecul vizibil al plafonarii si compensarii pretului la energie, cu niste costuri enorme pentru bugetul de stat, aceeasi decidenti gandesc cum sa continue aceasta subventie absurda pentru consumatori, in urma caruia, evident, sistemul nu se va regenera. Moartea clinica in care a intrat sistemul energetic romanesc (inclusiv cel European) nu se rezolva cu subventii si cu tot felul de compensatii. Asa cum s-a demonstrat ca infuzia de bani in sistemul bancar in criza economica pecedenta nu a dus la o consolidare a lui, asa se va intamla si in cazul sistemului energetic national si european. Banii aruncati intr-o asa zisa protectie a consumatorilor nu fac decat sa duca risipa mai departe. Ce-ar insemna ca statul sa intervina de fiecare data cand cartofii, rosiile sau ceapa se scumpesc?

Nu are rost sa cautam acul in carul cu fan cand acul este inca in mana noastra. Este evident ca actual model de functionare a pietei de energie si gaze nu mai este unul viabil si nu mai face fata conjuncturii existente. Dar, inca odata, piata de energie si gaze este deja una europeana si nici o tara membra nu poate face abstractie de intreg. Degeaba dau din colt in colt politicienii nostri si cauta vinovati in stanga si-n dreapta, atata vreme cat la nivel european nu se vor gasi solutii commune orice efort individual nu face decat sa inrautateasca intregul. Noi, Romania, facem parte din intreg si daca vem sa iesim de acolo ar trebui sa ne gandim cum ne vom asigura necesarul de energie fara importuri. In acelasi timp, daca avem de unde cumpara pentru a ne asigura consumul, avem si obligatia de a vinde atunci cand avem disponibilitatea. Daca nu suntem solidari, atunci sa ne asumam riscurile.

Ieri, la o intalnire informala cu membri AFEER (Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România) s-a facut un calcul estimativ vizavi de cat ar castiga statul roman din toata aceasta conjuncture a pietei. A rezultat ca ar putea fi un castig de peste peste 43 de miliarde de lei din taxele si dividendele platite de sectorul energetic, ca urmare a majorarii preţurilor. Ar fi cam echivalentul sumei pe care tot statul roman ar urma sa o achite pana in martie 2023 in urma schemei de compensare data de Ordonanta 27. Tanda pe manda, nu-I asa? In realitate lucrurile sunt insa mult mai complicate.

“Furnizorii nu au primit pâna acum niciun ban drept compensare pentru perioada care incepe in aprilie. Pentru perioada noiembrie – martie, primii bani i-am primit dupa sapte luni, acum au trecut patru luni de la inceputul noii scheme, speram sa primim banii mai repede decât in prima schema. Aceasta desi legea spune ca trebuie sa primim banii in 45 de zile. Autoritaţile spun ca furnizorii au transmis greu informaţiile, dar interesul nostru este sa completam repede si sa luam banii repede. Daca am intârziat a fost din cauza neclaritaţilor”, a afirmat Laurentiu Urluescu, presedintele AFER.

El a aratat ca exista o mare discrepanţa intre necesarul de decontare si sumele acordate la rectificarea bugetara.

“Din rapoartele ANRE si din declaraţiile din presa, statul a platit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, in perioada noiembrie 2021 – martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, suma platita in proporţie de 99%. In primul trimestru al acestui an statul ar urma sa colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adiţional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producatorilor – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum si 2,6 miliarde din dividende. Inmulţind cu patru, rezulta ca pentru tot anul statul român incaseaza peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru ca preţurile au crescut intre timp faţa de primul trimestru”, a subliniat oficialul AFEER.

Pentru furnizori, situaţia este destul de dura, in condiţiile in care bancile vad deja sectorul energetic ca fiind unul de risc.

“Suntem la patru luni de când a inceput OUG 27, iar bancile sunt supraexpuse pe sectorul energetic si deja vad energia ca fiind un sector de risc si costul creditarii a crescut. Furnizorii garanteaza cu contractele, iar bancile spun ca exista riscul sa nu se plateasca banii inapoi, având in vedere intârzierea cu care statul deconteaza. Fiecare furnizor cauta bani de unde poate sa scoata, de la banci, acţionari, alte business-uri”, a completat Urluescu.

El a aratat ca in acest moment Piaţa pentru Ziua Urmatoare, PZU, piaţa spot, unde preţurile sunt foarte mari acum, este cea mai lichida piaţa de energie din România si nu poate fi inchisa, asa cum s-a cerut in spaţiul public.

“Nu putem inchide cea mai lichida piaţa din România, PZU. Este si piaţa din care suntem interconectaţi, iar daca o desfiinţam nu mai vine energia din import. Pe de alta parte, si in alte ţari sunt aceleasi probleme. Problema este la nivel european, iar soluţia trebuie gasita tot la nivel european. Daca fiecare ţara isi face soluţie proprie, vor aparea distorsiuni si fluxuri comerciale nefiresti care ar inrautaţi situaţia”, a precizat presedintele AFEER.

In paralel, guvernantii se dau de ceasul mortii sa gaseasca vinovati in piata sis a mai arunce o pomana peste “bietii consumatori”. Din pacate, nu prea stiu cum si mai ales nu mai prea au cu ce. Este de abia inceputul unui haos care va avea costuri enorme si rezultate zero.