Fata nevazuta a viitoarelor proiecte de investitii in energie: nu mai exista nici o companie romaneasca de servicii care sa poata duce un proiect de la inceput pana la final

Cazul noii Centrale electrice de la Iernut, proiect blocat in ciuda faptului ca finantarea era asigurata fara nici o problema, ne arata cat de jos am ajuns in ceea ce priveste capacitatea antreprenorilor romani de a mai participa la un proiect de anvergura in domeniul generarii de energie. Nu vorbim aici despre industria de componente, care la un moment dat asigura aproape tot necesarul de echipamente pentru o noua centrala, ci de companiile care realizau studiile de proiect, respectiv lucrarile efective. Au disparut si unele si altele, motiv pentru care atunci cand vom purcede la noi investitii vom fi obligati sa aducem companii straine pentru a face ceea ce in urma cu vreo 30 de ani eram in stare sa facem singuri.

Nimeni nu ia in discutie acest aspect, cu toate ca proiectele investitionale presupun cheltuieli de miliarde de euro. In urma cu vreo trei ani, la o conferinta organizata de Energy-Center.ro, fostul secretar de stat, Doru Visan spunea ca “cea mai acuta problema a sistemului energetic romanesc, in momentul de fata nu este lipsa banilor sau proiectelor de investitii, ci lipsa companiilor specializate si a personalului aferent.

“Cine sunt companiile care participa la licitatii?”, se intreba retoric domnul Doru Visan. Aproape nici o companie romaneasca. Cele care au mai ramas duc lipsa de personal, duc lipsa de lichiditati si implicit de a realize proiecte de anvergura. Cu alte cuvinte, in cazul in care procesul investitional va fi relansat, de voie ca de nevoie, de acest lucru vor beneficia companiile straine pregatite sa faca fata conditiilor impuse de caietele de sarcini.

De altfel acest lucru s-a vazut si in cazul putinelor proiecte pe care le-am avut: CET Brazi, CET Iernut etc.

Situatia prestatorilor de servicii s-a inrautatit practic in ultimii ani, pentru ca a fost o perioada in care am avut cam printre cele mai bune abordari la nivelul Uniunii Europene, in conditiile in care erau obligatorii anumite procente incluse in lucrarile de deviz. Intr-un fel sau altul prestatorii de servicii erau tinuti in viata si pregatiti pentru momentul in care se vor demara marile proiecte. Nu mai departe, companiile specializate in industria nucleara (Romatom) au asteptat si au supravietuit ani de zile in speranta ca programul nuclear va continua. Astazi nu se mai stie ce a mai ramas din ele.

Dupa spargerea sistemului de generare de energie electrica in functie de tipul de productie, este momentul sa recunoastem ca banii castigati din vanzarea de energie au ramas in companii, in timp ce componenta de servicii a fost neglijata total. Nu intamplator, societatile specializate in servicii pentru sistemul energetic au dat faliment pe capete, chiar daca au avut actionari majoritari tocmai companiile pe care urmau sa le deserveasca.

Spunem aceste lucruri in contextul in care, cel putin teoretic, se anuta investitii de miliarde de euro in noi centrale pe gaze, in energie regenerabila, in valorificarea hidrogenului etc. Cine le va face si cu ce costuri?

Ieri, Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, spunea ca  Romania are nevoie de un plan privind eliminarea totala a carbunelui dintre sursele de producere a energiei, plan care sa fie aprobat prin lege, asa cum s-a intamplat in Germania. El a explicat de ce nu putem renunta imediat la carbune.

„Centrale pe gaz vor insemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Isalnita si 475 MW la Turceni, avem studii de fezabilitate si fise tehnice depuse la Ministerul Energiei in vederea accesarii Fondului de Modernizare si s-au cerut in studiile de fezabilitate, cat si in cerinta proiectului de studii a acestor capacitati sa fie pregatite sa introduca cel putin 30% hidrogen. Parcurile fotovoltaice vor fi in 8 perimetre, in total 735 MW, iar microhidrocentrala, de 10 MW, la Turceni”, a continuat seful CE Oltenia.

Suna bine, nu-I asa? Dar si mai bine suna pentru firmele straine care vor reusi sa castige licitatiile si sa atraga cele mai mari sume de bani. Noi ramanem cu finantarea unor lucrari pentru care alatadata eram recunoscuti peste tot in lume.