Fondul de Modernizare a intrat in ceata! Niciun proiect nou nu se intrevede la orizont cu toate ca Romania dispune de o finantare de vreo 16 miliarde de euro

Se presupune ca in Fondul de Modernizare ar fi disponibili pentru Romania undeva la vreo 16 miliarde de euro, daca ne raportam la valoarea la care au ajuns cerfificatele de emisii de CO2. Interesant este ca in afara de cele doua proiecte deja aprobate, niciun proietc al unor companii private nu a primit acceptul la banii europeni. Cine este de vina? De ce nu trage tara noastra nici un ban din acest Fond, in conditiile in care de proiecte nu ducem lipsa.

Pe Fondul de Modernizare au fost deja alocate sume în valoare de 2,5 miliarde de euro şi urmează ca, în primul trimestru al acestui an, Ministerul Energiei să vină cu noi apeluri de proiecte în valoare de de 2 – 2,3 miliarde de euro. Dar nu se aude nimic din partea ministerului.

„Capacităţile care pot fi repede puse în funcţiune sunt cele regenerabile. Sperăm ca prin aceste capacităţi pe care România le va pune în funcţiune în următorii 2-3 ani să avem cantităţi noi de electricitate generate de capacităţile noi de producţie care să asigure un preţ echitabil şi să putem exporta nu doar electricitate, ci şi securitate în plan regional”, se preciza anul trecut intr-un comunicat al Ministerului Energiei. De atunci s-a asternut o liniste totala.

Se presupune ca in Fondul de Modernizare ar fi disponibili pentru Romania undeva la vreo 16 miliarde de euro, daca ne raportam la valoarea la care au ajuns cerfificatele de emisii. De ce nu trage tara noastra nici un ban din acest Fond, in conditiile in care de proiecte nu ducem lipsa.

Pentru o informare corecta amintim ca inca din 2019, Ministerul Energiei a anuntat potentialii investitori sa depuna proiecte de finantare in domenii ca stocarea energiei, inlocuirea carbunelui si echilibrarea retelei, modernizarea si constructia de noi tronsoane de infrastructura energetica, hidrogen verde, cogenerare de inalta eficienta, modernizarea retelelor de termoficare, energie nucleara, eficienta energetica, biocarburanti. Si s-au depus proiecte pentru aceste domenii, in situatia in care la vremea respectiva se aprecia ca nivelul de finantare ar fi intre 4,5 si 5 miliarde de euro.

Procedura era una cat se poate de clara: dupa ce se intocmea lista cu proiectele eligibile, aceasta urma sa fie trimisa la Bruxelles pentru validare, dupa care se intorcea la minister pentru definitivarea fiecarui proiect in parte. Lucrurile s-au blocat insa in momentul in care s-a organizat licitatia pentru stabilirea consultantului, care a fost ales in urma unei licitatii castigate de Giga. Licitatia a fost insa contestata de catre Deloitte, dar, din informatiile noastre Giga a ramas castigatoare. De atunci incoace nu se mai stie nimic, totul a ramas in aer. In mod normal trebuiau depuse proiectele tehnice si apoi acestea intrau la finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Amintim ca granturile pot ajunge pana la 70-80% din valoarea proiectului. Niciunul din aplicantii inscrisi inca din 2019 nu a primit vreun raspuns pana in momentul de fata.

Cu exceptia unuia, care este nimeni altul decat Transelectrica. De asemenea, Virgil Popescu a precizat ca si Complexul Energetic Oltenia va beneficia de o finantare de circa 1,8 miliarde de euro tot din acest Fond. Ei, aici avem o nedumerire. In 2019, cand s-au depus proiectele ce urmau a fi trimise la Bruxelles nici Transelectrica si nici CE Oltenia nu aveau depus vreun proiect. Cum si de unde au aparut pe finantare aceste doua companii ale statului, in timp ce despre celelalte proiecte nu se stie nimic. Ce ascunde Ministerul Energiei in acest sens?

Oricum si in cazul Transelectrica suma aprobata este mult sub necesar. Mai precis, ca urmare a Deciziei pozitive de plata a Comisiei Europene din data de 6 decembrie 2021, Banca Europeana de Investitii (BEI) a facut in decembrie, prima plata din bugetul Fondului pentru modernizare pentru primul proiect românesc de investitii acceptat pentru finantare din acest  mecanism. Proiectul, Linie Electrica Aeriana (LEA) 400 kV Constanta Nord – Medgidia Sud, propus de CNTEE Transelectrica SA si transmis catre BEI de Ministerul Energiei in data de 14 septembrie 2021 prin intermediul platfomei aferente, a fost confirmat, ulterior, de BEI ca investitie prioritara, in conformitate cu prevederile articolului 10d(2) din Directiva (UE) 2003/87 (cu modificarile si completarile ulterioare) cu incadrarea in aria de prioritate “modernizarea retelelor energetice”.

Linia Electrica Aeriana (LEA)  400 kV Constanta Nord – Medgidia Sud este o investitie cu o valoare eligibila de 22,9 milioane de euro si presupune construirea a 35,35 de noi kilometri de linie electrica aeriana, 2 kilometri de linie electrica subterana, precum si extinderea statiilor Constanta Nord si Medgidia Sud. Implementarea proiectului se va realiza in perioada 2021- 2024.

Implementarea proiectului “Noua Linie Electrica Aeriana (LEA) 400kv d.c. Constanta Nord – Medgidia Sud” va permite integrarea unei productii suplimentare de energie electrica din surse regenerabile de circa 685 MW in zona Dobrogea contribuind astfel la securitatea, flexibilitatea si adecvanta Sistemului Energetic National si oferind premisele punerii in functiune a unor noi capacitati de productie de energie din surse regenerabile. De asemenea, va asigura o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu aproximativ 16.000 de tone pe an.

Foarte bine, dar cu celelalte proiecte ce se intampla?

Fondul pentru modernizare reprezinta un instrument cheie pentru dezvoltarea investitiilor in proiecte energetice, care prevad imbunatatiri in eficienta energetica, modernizarea sistemelor energetice si tranzitia in regiunile dependente de carbune in Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la pretul pietei mai mic de 60% din media UE.

Fondul este finantat prin tranzactionarea pe piata a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030 a caror suma se incadreaza in prezent la peste 14 miliarde de euro pentru Romania. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiaza 12 state din Uniunea Europeana: România, Bulgaria, Croatia, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.

Se pot finanta proiecte privind stocarea energiei, inlocuirea carbunelui si echilibrarea retelei, modernizarea si constructia de noi tronsoane de infrastructura energetica, hidrogen verde, cogenerare de inalta eficienta, modernizarea retelelor de termoficare, energie nucleara, eficienta energetica, biocarburanti.