Fondul de Modernizare este doar pentru companiile de stat?

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anuntat zilele trecute ca au fost aprobate primele proiecte de investitii din Fondul de Modernizare, pentru sectorul energetic, in valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro.  Asa cum am mentionat in alte analize ale Energy-Center, banii respective se duc exclusiv catre doua companii la care statul roman este actionar majoritar: Complexul Energetic Oltenia si Transelectrica. Foarte bine, dar de ce nu ne spune nimic domnul ministru despre deblocarea altor mari proiecte de investitii din Fondul de Modernizare, apartinand unor investitori private. Asta, in conditiile in care vorbim de o finantare care ar putea ajunge pana la nivelul de 15 miliarde de euro.

Asadar, deocamdata vorbim doar despre:

8 proiecte depuse de CEO pentru producerea de energie din surse regenerabile, in valoare totala de 670.802.780,060 euro, din care 469.561.946,000 euro din Fondul pentru Modernizare. La finalizare vom vorbi de productie de 735 MW.

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioara cariera Pinoasa – UMC Pinoasa

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est

Construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenusa si zgura inchise din SE Isalnita

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenusa si zgura inchise din SE Rovinari

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenusa si zgura inchise din SE Turceni

Constructia unui parc fotovoltaic pe halda interioara din cadrul carierei Tismana 1 – Rosia-Rovinari

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioara din cadrul carierei Tismana 2 – Rosia – Rovinari

Alte 2 proiecte CCGT pentru CEO, respectiv Isalnita in valoare totala de 506,250,603 euro, din care 253.125.302 euro din Fondul pentru Modernizare, si Turceni, in valoare totala de 335,009,630 euro, din care 167.504.815 euro din Fondul pentru Modernizare. Vorbim de o capacitate totala de 1200 MW.

Proiecte depuse de Transelectrica in valoare totala de 475.510.339,45 de euro, din care 393.674.931,94 euro din Fondul pentru Modernizare.

LEA 400 kV Gadalin-Suceava

Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sacalaz – Arad. Etapa II

Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sacalaz – Arad.Etapa III

Trecerea la 400 kV LEA Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu

> Proiect pilot – Retehnologizarea Statia Alba Iulia in concept de statie digitala

> Instalarea a doua mijloace moderne de compensare a puterii reactive in statiile Sibiu Sud si Bradu

Optimizarea functionarii LEA 400 kv existente in SEN, folosite in interconexiune si pentru evacuare putere din centrala nucleara Cernavoda si centralele de energie regenerabila din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare on-line (tip SMART GRID)

> Sistem de contorizare si de management al datelor de masurare a energiei electrice pe piata angro

Au fost aprobate fonduri si pentru modernizarea retelelor de distributie energie electrica, in valoare totala de 1,2 miliarde euro, din care peste 100 milioane de euro vor fi alocati anul acesta.

In perioada imediat urmatoare vom aproba si OUG de reglementare a cadrului institutional si a fluxurilor financiare pentru operationalizarea Fondului pentru Modernizare. Vom continua sa facem investitii ca in perioada urmatoare România sa devina independenta energetic.

De ce ne oprim aici?

Pentru o informare corecta amintim ca inca din 2019, Ministerul Energiei a anuntat potentialii investitori sa depuna proiecte de finantare in domenii ca stocarea energiei, inlocuirea carbunelui si echilibrarea retelei, modernizarea si constructia de noi tronsoane de infrastructura energetica, hidrogen verde, cogenerare de inalta eficienta, modernizarea retelelor de termoficare, energie nucleara, eficienta energetica, biocarburanti. Si s-au depus proiecte pentru aceste domenii, in situatia in care la vremea respectiva se aprecia ca nivelul de finantare ar fi intre 4,5 si 5 miliarde de euro.

Procedura era una cat se poate de clara: dupa ce se intocmea lista cu proiectele eligibile, aceasta urma sa fie trimisa la Bruxelles pentru validare, dupa care se intorcea la minister pentru definitivarea fiecarui proiect in parte. Lucrurile s-au blocat insa in momentul in care s-a organizat licitatia pentru stabilirea consultantului, care a fost ales in urma unei licitatii castigate de Giga. Licitatia a fost insa contestata de catre Deloitte, dar, din informatiile noastre Giga a ramas castigatoare. De atunci incoace nu se mai stie nimic, totul a ramas in aer. In mod normal trebuiau depuse proiectele tehnice si apoi acestea intrau la finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Amintim ca granturile pot ajunge pana la 70-80% din valoarea proiectului. Niciunul din aplicantii inscrisi inca din 2019 nu a primit vreun raspuns pana in momentul de fata.

Cu exceptia unuia, care este nimeni altul decat Transelectrica. De asemenea, Virgil Popescu a precizat ca si Complexul Energetic Oltenia va beneficia de o finantare de circa 1,8 miliarde de euro tot din acest Fond. Ei, aici avem o nedumerire. In 2019, cand s-au depus proiectele ce urmau a fi trimise la Bruxelles nici Transelectrica si nici CE Oltenia nu aveau depus vreun proiect. Cum si de unde au aparut pe finantare aceste doua companii ale statului, in timp ce despre celelalte proiecte nu se stie nimic. Ce ascunde Ministerul Energiei in acest sens?

Oricum si in cazul Transelectrica suma aprobata este mult sub necesar. Mai precis, ca urmare a Deciziei pozitive de plata a Comisiei Europene din data de 6 decembrie 2021, Banca Europeana de Investitii (BEI) a facut in decembrie, prima plata din bugetul Fondului pentru modernizare pentru primul proiect românesc de investitii acceptat pentru finantare din acest  mecanism. Proiectul, Linie Electrica Aeriana (LEA) 400 kV Constanta Nord – Medgidia Sud, propus de CNTEE Transelectrica SA si transmis catre BEI de Ministerul Energiei in data de 14 septembrie 2021 prin intermediul platfomei aferente, a fost confirmat, ulterior, de BEI ca investitie prioritara, in conformitate cu prevederile articolului 10d(2) din Directiva (UE) 2003/87 (cu modificarile si completarile ulterioare) cu incadrarea in aria de prioritate “modernizarea retelelor energetice”.

Foarte bine, dar cu celelalte proiecte ce se intampla?

Fondul pentru modernizare reprezinta un instrument cheie pentru dezvoltarea investitiilor in proiecte energetice, care prevad imbunatatiri in eficienta energetica, modernizarea sistemelor energetice si tranzitia in regiunile dependente de carbune in Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la pretul pietei mai mic de 60% din media UE.

Fondul este finantat prin tranzactionarea pe piata a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030 a caror suma se incadreaza in prezent la peste 14 miliarde de euro pentru Romania. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiaza 12 state din Uniunea Europeana: România, Bulgaria, Croatia, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.

Se pot finanta proiecte privind stocarea energiei, inlocuirea carbunelui si echilibrarea retelei, modernizarea si constructia de noi tronsoane de infrastructura energetica, hidrogen verde, cogenerare de inalta eficienta, modernizarea retelelor de termoficare, energie nucleara, eficienta energetica, biocarburanti.