Gazele de la Marea Neagră, exloatarea de la Caragele ar putea pune România într-o poziție unică în Eurupa: hub de gaze

Nu este semnificativ că în urmă cu câteva săptămni statisticile europene dădeau România ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, adică peste Olanda. În primul rând că Olanda a oprit exploatarea unor rezerve importante din motive care țin de politica de mediu. În al doilea rând, producția de gaze a României este nesemnificativă la nivel de consum european și aproape suficientă pentru a asigura consumul intern. Să nu ne amăgim însă, căci atâta vrem cât nu vom ști să valorificăm eficient această resursă degeaba o avem:faza superioară de valorificare a acestora. Avem nevoie de industrie chimică, dacă tot ne-a binecuvântat natura cu această resursă.

Potențialul maxim de valorificare a gezelor naturale se regăsește în industria chimică, care în România aproape a dispărut, și în producerea de energie electrică în centralele care utilizează gazele pentru producția de energie electrică. Cu excepția centralei de la Brazi a Petrom și parțial a Elcen, nu avem nici o mare centrală electrică care să utilizeze ca materie primă gazele naturale. Vom avea, ni se spune, pentru că se apropie de finalizare Centrala de la Mintia și, nu se știe când, a Centralei de la Iernut. Arderea gazelor pentru producția de energie electrică nu este însă o valorificare superioara.

Inainte de a beneficia de gazele din Marea Neagra, mai avem in pregatire deschiderea unei noi exploatari, cea de la Caragele. E o veste buna, dar fara efect atata vreme cat nu vom sti sa valorificam superior aceste gaze. Asa cum se arata lucrurile acum, Romania poate deveni un hub si in cel mai bun caz un exportator de gaze in aceasta zona a Europei. Acest lucru nu ne incalzeste insa cu nimic.

Încă din anul 2016, Romgaz a anunțat în zona Caragele o descoperire importantă de hidrocarburi în Perimetrul RG.06 Muntenia Nord–Est, unde se desfășurau operatiuni petroliere. Descoperirea este situată în sectorul nord estic al Platformei Moesice în cadrul complexului structural Caragele, lung de circa 35 km, explorat pentru obiective geologice aflate la adâncimi între 1500 și 5000 de metri, parte a programului de proiecte majore de explorare al companiei.

Testele de productie finalizate la două sonde de explorare, 55 Damianca și 77 Rosetti, confirmau o importantă acumulare de hidrocarburi în rezervoare calcaroase Jurasice pe un interval de circa 120 de metri aflat la adâncime de peste 4000 de metri.Rezultatele obținute în urma testelor de curgere (DST) pe duze de 7 mm și 9 mm prefigurează producții zilnice între 1400 și 2200 boe / sonda.

Lucrările au stagnat între timp din diferinte motive, dar ministrul Energiei, Sebastian Burduja a anunțat astăzi că la Caragele, unde au fost estimate cele mai mari rezerve de gaze naturale onshore din România, va fi pusă în funcţiune Sonda 55, Damianca.

„Vă pot spune, în premieră, că directorul general de la Romgaz, domnul Răzvan Popescu este, astăzi, la Caragele, unde se va pune în funcţiune Sonda 55, Damianca. Este un program de investiţii de peste un miliard de lei. Acolo aşteptăm veşti şi mai bune în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul Burduja, la Forumul Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence.

Rezervele de la Caragele, Buzău, au fost estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă de trei ori consumul național anual al României. Zăcământul este în exploatare din 2009, însă rezervele consistente se află la mare adâncime și vor fi extrase abia de acum încolo.

Producția de la Caragele a reprezentat în 2021 aproximativ 7,5% din producția totală de gaze naturale şi 84% din producţia totală de condensat înregistrată de Romgaz, fiind al doilea zăcământ din portofoliul Romgaz, ca pondere.

Producția totală de hidrocarburi a Romgaz a atins 23,8 milioane de barili echivalent petrol în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 4,7% comparativ cu primele nouă luni din anul precedent, conform datelor companiei.Producția de gaze naturale a crescut cu 4,4%, până la 3,67 miliarde de metri cubi, iar producția de condensat cu 54%, la 25.400 de tone.