Germania dicteaza viitorul sistemului energetic european, dupa ce a decis unilateral eliminarea energiei nucleare si a stabilt calendarul disparitiei carbunelui?
Nemtii au un cui categoric impotriva energiei nucleare. Dupa ce si-au asigurat aprivizionarea cu gaze de la rusi, impotriva politicii europene de reducere a dependentei de aceasta sursa, dupa ce si-au stabilit termene clare de eliminare a carbunelui din industria energetica si au impus un model pentru restul tarilor din Comunitatea Europeana si dupa ce au investit masiv in energiile regenerabile, nemtii incearca sa impuna si stoparea investitiilor in noi capacitati energetice nucleare. Tot ce se poata sa reuseasca, pentru ca nimeni nu le face o opozitie reala.
Germania a decis cu 20 de ani in urma sa renunte la energia nucleara, in urma temerilor privind siguranta centralelor atomoelectrice. A profitat din plin in luarea acestei decizii de accidentul survenit in 2011 in Japonia, desi noua orientare energetica a fost luata cu mult inainte. Fukushima a fost doar motivul.
Cu toate ca la vremea respectiva nici o alta tara europeana nu a sustinut pozitia Germaniei privind eliminarea treptata a energiei nucleare, iata ca mai nou nemtii reusesc sa-si faca adepti. Au obtinut pana acum sprijinul altor patru state membre ale UE in opozitia sa fata de clasificarea energiei nucleare drept energie ”verde” si sustenabila in taxonomia Uniunii Europene.
Taxonomia consta intr-un sistem de clasificare pentru investitii durabile folosit la nivelul blocului comunitar in vederea atingerii obiectivelor de mediu prevazute in Pactul Verde european. Interesul acestei clasificari consta in atragerea investitiilor private in economia verde.
Spania, Austria, Danemarca si Luxemburgul s-au alaturat Germaniei in opozitia acesteia fata de energia nucleara, motivând ca investitorii preocupati de deseurile radioactive si-ar putea pierde increderea in produsele financiare etichetate drept ”verzi” daca acestea cuprind energie nucleara fara stiinta lor.
Includerea energiei nucleare in taxonomia UE este una dintre temele care divizeaza statele membre. Tarile care sustin dezvoltarea acestei surse de energie, printre ele fiind Franta, Polonia si Ungaria, argumenteaza de partea lor ca aceasta energie nu emite CO2, asadar ea vine in sprijinul atingerii obiectivelor de mediu ale UE.
Abordarile asupra acestei probleme sunt diferite inclusiv in interiorul Comisiei Europene, care a apelat la doua comitete de expertiza pentru a face o evaluare. Conform unuia dintre acestea, UE are nevoie de o cercetare mai aprofundata asupra potentialelor efecte nocive ale energiei nucleare inainte de a o include in investitiile sustenabile.
Avand in vedere aceasta pozitie a “locomotivei economice” europene, adica a Germaniei, credem ca ar fi timpul sa ne exprimam si noi un punct de vedere. Daca Memorandumul semnat cu Statele Unite ale Americii privind finantarea si constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda va prinde contur, cu siguranta ca excluderea energiei nucleare din taxonomia UE ne va aduce costuri suplimentare. Poate chiar mai mult decat atat.
Proiectele nucleare demarcate in alte tari europene, inainte a se pune problema taxonomiei, vor merge cu siguranta inainte, iar ungurii, cehii, polonezii sau bulgarii nu se vor alinia pozitiei Germaniei. Noi insa suntem de abia in faza de discutii a proiectului celor doua reactoare nucleare la Cernavoda. Ca sa facem pasul inainte consideram ca ar trebui sa “le dam putin peste nas” nemtilor. Cu argumente economice, desigur. Altfel, pentru ca tot ne-am cuplat cu piata lor de energie, vom deveni un client important al “energiei verzi” produse de nemti.