Guvernul a adoptat Planul National de Redresare si Rezilienta. Domeniului energetic i-ar reveni o finantare de 1,3 miliarde de euro

Planul National de Redresare si Rezilienta propus de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) a fost adoptat miercuri de Guvernul Romaniei, in a doua lectura, odata cu Memorandumul care mandateaza acest minister pentru a desfasura negocierile pe document cu Comisia Europeana.

“Avem un document inchegat pe care vom continua discutiile cu Comisia Europeana pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai buna formula reforme – investitii – finantari pentru Romania”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, remis AGERPRES, odata cu aprobarea acestui mandat oficial, pentru a discuta in mod direct si concentrat detaliile din document, ministrul Cristian Ghinea va face saptamana viitoare o vizita de lucru la Bruxelles.

Propunerea de PNRR a Romaniei vizeaza reforme care sa produca schimbari structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma functiei publice, reforma salarizarii in sector public, reforma companiilor de stat si introducerea venitului minim de incluziune.

Mecanismul structureaza interventiile pe cei sase piloni ai Mecanismului de Redresare si rezilienta al UE, astfel: Tranzitia verde; Transformarea digitala; Crestere inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii, inclusiv coeziune economica, locuri de munca, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare si inovare, precum si o piata interna functionala, cu intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune sociala si teritoriala; Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala, in scopul, printre altele, al cresterii nivelului de pregatire pentru situatii de criza si a capacitatii de reactie la criza; Politici pentru generatia urmatoare, copii si tineret, cum ar fi educatia si competentele.

Sectorul energiei

• Principalul sector care cauzeaza poluare atmosferica si emisii ridicate cu efect de sera ramâne sectorul energetic.
• Valoarea mare a emisiilor cu efect de sera din domeniul energiei este determinata de utilizarea de combustibili fosili.
• România si-a propus prin Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile sa ajunga la minim 30,7% in anul 2030, având ca tinte intermediare 25,2% (in 2022), 26,9% (in 2025) si respectiv 28,4% (in 2028).
• In vederea atingerii obiectivelor, România trebuie sa extinda capacitatea de energie din surse regenerabile pâna in 2030 cu aproximativ 6,9 GW in plus fata de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacitatilor bazate pe carbune

Descrierea reformelor si investitiilor aferente componentei

• Actualizarea legislatiei primare si secundare pentru a include noile si viitoarele Directive si Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%);
• Actualizarea PNIESC conform recomandarilor Comisiei Europene si cresterea tintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pâna in 2030 la 55%;
• Eliminarea barierelor din calea bancabilitatii proiectelor – permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements – PPAs);
• Decarbonarea productiei de energie electrica, prin restructurarea marilor producatori de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES si tranzitoriu a gazelor naturale impreuna cu alti combustibili alternativi, e.g. hidrogen
• Reforme pentru integrarea bateriilor in sistemul energetic care sa permita exploatarea beneficiilor aduse de acestea intr-o cât mai mare masura (servicii de sistem, demand response, etc);
• Consolidarea cadrului legal in vederea facilitarii investitiilor, prin care sa se asigure o decarbonare sustenabila a sectorului energetic;
• Investitii in instalarea de electrolizatoare si digestoare anaerobe; ñ Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilitatii financiare;
• Finantarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE si gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru imbunatatirea accesului la energie in comunitati dezavantajate;
• Implementarea unor investitii in domeniul energiei solare, in utilizarea hidrogenului si in cogenerare de inalta eficienta.
• Implementarea unor sisteme energetice inteligente.
• Reforma sectorului industrial, a intreprinderilor mici si mijlocii si/sau a intreprinderilor mari prin cresterea indicatorului de eficienta energetica.
• Sprijinirea inovarii prin finantarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacitatii verzi, proiecte demonstrative cu impact in cresterea eficientei energetice si reducerea gazelor cu efect de sera.
• Achizitia de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor si/sau a ramurilor de activitate/digitalizare si transfer date la distanta.
• Investitii pentru noua industrie energetica in Valea Jiului si Gorj

Executivul a discutat, in sedinta de miercuri, in a doua lectura, modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de relansare si rezilienta (PNRR) necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta.