Hidrogenul, miracolul de care inca de ferim

Hidrogenul este vazut adesea ca forma de energie a viitorului. Trebuie sa nu uitam insa ca pentru a alimenta cu hidrogen toate imobilele din Romania, costul cu energia platit in medie de un consumator casnic ar creste de 5 ori (500%) si ar trebui sa folosim absolut toata apa care curge intr-un an pe râul Mures, Olt, Siret si Tisa sau o cincime din apa Dunarii!

Sub presiunea Comisiei Europene privind decarbonizarea, Romania a inghitit pe nemestecate alternativa hidrogenului ca viitoare sursa de energie in toate domeniile de activitate, de la transport, la productie si stocare de energie si pana la aragazul din bucataria fiecarei gospodarii. „Miracolul hidrogenului” este inca o necunoscuta chiar si pentru tarile dezvoltate, care studiaza posibilitatea valorificarii lui de ani buni de zile. Din fericire, in domeniul cercetarii pur teoretice a viitorului hidrogenului in industria energetica si nu numai, tara noastra are un institut specializat (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice Ramnicu Valcea) , care de cel putin zece ani face studii pe marginea utilizarii hidrogenului in diferite domenii economice. Din pacate, studiile institutului au ramas la stadiul de cercetare, fara ca etapa de dezvoltare sa fie luata in seama de cineva.

In Planul National de Rderesare si Rezilienta trimis Comisiei Europene, Romania isi propune, intre altele, valorificarea hidrogenului in consumul energetic al locuintelor individuale (extinderea retelei de gaze), program din care spera sa atraga vreo 600 de milioane de euro, urmand ca pe masura ce noile tehnologii vor evolua, hidrogenul sa inlocuiasca toate tehnologiile poluante existente in momentul de fata. Stim ca specialistii Comisiei Europene ne-au dat peste cap cu strategia noastra din PNRR privind utilizarea hidrogenului, pentru simplu motiv ca am demonstrat un amatorism mediocru in domeniu.

Si pentru ca “ nu poate face statul ce face privatul”, iata ca dincolo de amatorismul autoritatilor au aparut specialisti care incearca sa ne lumineze in ceea ce priveste viitorul hidrogenului in economia romaneasca. Si cum aceasta tehnologie naste inca multe controverse incercam sa intelegem daca are sau nu viitor.Nefiind specialisti in domeniu nu putem, cel putin in aceasta faza, sa ne pronuntam asupra chestiunilor tehnice pe care studiiile de pana acum le presupun.

Asociatia Energia Inteligenta a lansat anul trecut primul studiu din Romania ”Hidrogenul, un nou capitol al tranzitiei energetice”, care analizeaza impactul hidrogenului asupra componentelor, echipamentelor si instalatiilor sistemului de gaze din România. Acest studiu face parte dintr-un proiect complex privind posibilitatea injectarii hidrogenului in reteaua de transport si distributie a gazelor naturale. Realizarea lui a fost posibila cu sprijin financiar din partea SNTGN Transgaz SA si cu suport stiintific din partea Asociatiei pentru energia hidrogenului din România.

”Injectia hidrogenului in retelele de gaze este o actiune dificila si scumpa, dar aceasta se poate realiza daca actiunea este trecuta din planul mediatic si superficial al abordarii din prezent intr-un plan profesional. Consider ca dincolo de tevi si aparate care sa fie compatibile cu hidrogenul, elementul cel mai important, total neglijat in discutiile publice, il reprezinta consumatorii, oamenii, care il vor utiliza. Cele trei  directii ale folosirii hidrogenului: protejarea vietii oamenilor, protectia mediului si costul conversiei, sunt elementele cheie ale viitorului si impactul puternic al acestora asupra societatii impune ca subiectul hidrogen sa fie abordat intr-un mod profesionist si nu “heirupist” si mediatic, pentru a avea un viitor. Hidrogenul va avea viitor in România sau România va avea energie verde in viitor, doar daca vom inlocui amatorismul existent in prezent cu profesionisti, vom desfasura activitati de cercetare, analiza si studii care sa faca ca acest combustibil periculos, dificil de manipulat si scump sa fie acceptat si folosit in sigurul rol pe care il poate juca in viitor, acela de Vector al Energiei Viitorului” a  declarat Dumitru Chisalita, Presedinte al Asociatiei Energia Inteligenta.

Utilizarea hidrogenului ca vector de energie este un element esential pentru dezvoltarea durabila. Cu toate acestea, exista multe provocari pentru implementarea componentelor unui sistem energetic bazat pe hidrogen. La nivel european, este acceptata ideea ca prezenta hidrogenului in sectorul energetic este o solutie care va rezolva o serie de probleme, precum securitate energetica, echitate energetica si mediu sustenabil. Prin armonizarea acestor elemente, se fundamenteaza baza prosperitatii si competitivitatii la nivelul fiecarei tari. Sistemul energetic al României si, implicit, sectorul gazelor naturale, sunt in transformare. Contextul european isi va pune amprenta asupra lor, iar hidrogenul va fi unul dintre componentele importante si integrante ale sistemului energetic. Hidrogenul deschide un nou capitol al tranzitiei energetice, in care proprietatile sale unice ii permit utilizarea pentru stocarea si distributia energiei, fara emisii de dioxid de carbon, prin toate formele de intrebuintare. Prin aplicatiile sale, hidrogenul este intr-adevar capabil de a genera in mod eficient si curat energie electrica si termica.

”In prezent, principalele metode de producere industriala a hidrogenului, reformarea cu abur a hidrocarburilor si electroliza apei, sunt costisitoare. In perspectiva anului 2050, o serie de studii si proiecte detaliate in cadrul studiului realizat, indica din anumite puncte de vedere, economii semnificative de costuri, care pot fi realizate printr-o abordare integrata de cuplare sectoriala, ce cuprinde avantajele infrastructurii existente de gaze. Utilizarea gazelor naturale intr-un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic va aduce, inevitabil, restrictii. Transformarea gazului natural in hidrogen prin reformarea gazelor cu captarea si sechestrarea dioxidului de carbon sau transformarea energiei regenerabile in hidrogen prin electroliza, permit consumatorilor de energie sa obtina reduceri de costuri prin utilizarea capacitatilor existente de transport si stocare ale infrastructurii de gaze” a afirmat Ioan Iordache, Membru al Asociatiei Energia Inteligenta.

In contextul reducerii amprentei de carbon a retelei de gaze naturale prin trecere la una cu amestec de hidrogen sau in totalitate cu hidrogen, este necesar un cadru politic clar, previzibil si nediscriminatoriu. Este necesar sa se defineasca un sistem de reglementare care sa tina seama de conditiile specifice ale pietei, sa fie asigurat accesul transparent si nediscriminatoriu la infrastructura si activitati de reglementare care sa nu impiedice infiintarea unor piete competitive pe termen lung. Scopul final este de a permite jucatorilor de pe piata sa dezvolte modele de afaceri viabile pe termen lung, care sa poata concura pe piata cu interventii de reglementare cât mai reduse posibil.

Concluziile studiului arata ca toate conductele care transporta hidrogen gazos sunt fezabile din punct de vedere tehnic si functioneaza de mult timp in diverse locatii si tari insa amploarea acestor sisteme de conducte este destul de limitata. In ceea ce priveste dezvoltarea unei infrastructuri de inmagazinare, transport si distributie a hidrogenului prin conducte pe teritoriul României, trebuie luate in discutie mai multe scenarii sau variante care pleaca de la anumite realitati nationale si internationale care iau in considerare diverse aspecte stiintifice, tehnice, social-economice, geografice, precum si tendinte existente in comunitatea stiintifica, tehnica sau economica a implementarii tehnologiei hidrogenului in sistemele de energie. Aceasta infrastructura trebuie sa se poata interconecta cu infrastructura similara care se va dezvolta in Europa. Plecând de la o asemenea infrastructura de hidrogen, transportul si distributia hidrogenului prin conducte, pe teritoriul României, poate avea in vedere patru scenarii de dezvoltare: (1) conversia actualei infrastructuri de gaze naturale, astfel incât reteaua sa fie utilizata pentru amestecuri ale acestora cu hidrogenul, ceea ce inseamna, practic, transportul unui mix de hidrogen si gaze naturale; (2) reconversia treptata a actualei retele de transport si distributie gaze naturale, astfel ca in cele din urma sa putem transporta doar hidrogen, 100%; (3) conversia partiala doar a anumitor subsisteme de transport sau distributie – aici putem avea ambele variante, subsisteme cu amestecuri de hidrogen si gaze naturale, sau microretele cu hidrogen 100%; (4) realizarea unor sisteme complet noi, independente de actuala infrastructura de gaze naturale.

Studiul realizat trebuie considerat ca o prima faza dintr-o prima etapa a unui proces mult mai complex, care sa aiba in vedere introducerea hidrogenului in sectorul energetic din România, in general si in cel al gazelor naturale, in particular. In urmatoarea faza, dupa consultarea stakeholderilor, se impune realizarea unui nou studiu consolidat de analiza a fezabilitatii scenariilor prezentate si stabilirea unei foi de parcurs. La sfârsitul acestei etape exploratorii trebuie intreprinse primele masuri necesare pentru a incepe implementarea practica a unui asemenea sistem mixt hidrogen – gaze naturale. Evident, masurile intreprinse in aceasta a doua etapa, de implementare, sunt de natura tehnica, legislativa, in special reglementare, dar nu trebuie uitate nici aspectele de cercetare-dezvoltare care duc la o imbunatatire continua. In cele din urma, urmeaza etapa de realizare, fazata, a infrastructurii adusa in discutie. Acest lucru va fi posibil datorita informatiilor si cunostintelor cumulate din studiile realizate, aparitiei reglementarilor care au rolul de a acoperi golurile legislative existente si a solutiilor tehnice gasite, testate si validate in proiectele pilot. In continuare, recomandam consultarea stakeholderilor in vederea analizei fezabilitatii scenariilor prezentate, alegerea aceluia care se potriveste României si stabilirea unei foi de parcurs, in scopul introducerii hidrogenului in sectorul gazelor naturale.

Astazi, hidrogenul este vazut adesea ca forma de energie a viitorului. Trebuie sa nu uitam insa ca pentru a alimenta cu hidrogen toate imobilele din Romania, costul cu energia platit in medie de un consumator casnic ar creste de 5 ori (500%) si ar trebui sa folosim absolut toata apa care curge intr-un an pe râul Mures, Olt, Siret si Tisa sau o cincime din apa Dunarii!

Hidrogenul, trebuie sa fie vazut ceea ce si este el astazi – Un Vector al Energiei Viitorului, care poate sa descongestioneze anumite zone gâtuite ale retelei de energie electrica cu costuri mai mici decât constructia de noi linii electrice, sa joace rolul de a compensa volatilitatea consumului de energie si a echilibra variabilitatea productiei din surse regenerabile si sa asigure combustibilul ecologic al viitorului transport greu din România.