In domeniul energiei nucleare nu traim din iluzii. Pana sa visam la unitatile 3 si 4 de la Cernavoda trebuie sa retehnologizam Unitatea 1

Foarte probabil ca Romania nu va mai reusi sa construiasca inca doua reactoare nucleare in urmatorii 20-30 de ani. Blocajul in care am intrat in negocierile cu chinezii de la China General Nuclear Corporation (CGN) va mai dura ceva vreme si convingerea nostra este ca nu vom ajunge la nici un rezultat. Poate ca ar fi cazul sa lansam o noua oferta de negocieri sau, asa cum s-a intamplat atunci cand s-a aprobat programul nuclear al Romaniei, statul roman se se implice direct in proiectul unitatilor 3 si 4, inclusiv in partea de finantare. Se estimeaza ca aceasta investitie s-ar ridica la nivelul a 6-7 miliarde de euro, poate chiar mai mult. Dar, toate studiile care indicau aceste valori sunt deja depasite. Asadar, nu stim pe ce baze se negociaza cu chinezii atata vreme cat negocierile sunt confidentiale.

Prioritatea Societatii Nationale Nuclearelectrica nu consta insa in viitorul investitiei in unitatile 3 si 4. Important este sa retehnologizam si sa prelungim durata de viata a unitatilor unu si doi, care dau dovada de excelenta din punctul de vedere a indicelui de capacitate si al sigurantei in exploatare. Ca o paranteza, daca Romania ar functiona (economia in speta) asa cum functioneaza Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda, probabil ca ar fi departe in concernul natiunilor lumii. Spunem acest lucru pentru ca am avut ocazia sa “patrundem” in templul nuclear romanesc. Si impresiile sunt deosebite.

Sa ne intoarcem insa la provocarile pe care Nuclearelectrica le are in momentul de fata, cu totul altele decat viitorul unitatilor 3 si 4. Nu ca ele nu ar fi importante. Incet incet, durata de viata a unitatii 1 se apropie de final. Ea a fost conceputa pentru o functionare (la un factor de capacitate de circa 80%) pentru 210.000 de ore la putere nominala, echivalentul, cu aproximatie, a 30 de ani de functionare. Cum performantele celor ce exploateaza unitatea 1 au dus la un indice de capacitate marit, de 90%, durata de viata s-a redus la circa 26 de ani. Data in functiune in 1996 si tinand cont de factorul de capacitate, teoretic, unitatea 1 ar trebui sa intre in retehnologizare inca din 2022. In realitate, limita maxima pana la intrarea in procesul de retehnologizare si extindere a duratei de viata a unitatii 1 ar fi anul 2026. Vorbim, asadar, de doua lucruri esentiale: retehnologizare si extinderea duratei de viata.

Dupa aprecierile existente in momentul de fata aceste etape absolut necesare ar costa SN Nuclearelectrica in jur de 1,2-1,5 miliarde de euro. Nu se stie cu precizie pentru ca studiul care sa indice clar costurile respective urmeaza a fi facut. Din fericire, asa cum preciza si directorul centralei de la Cernavoda, Marian Serban, “pasim pe un teren deja batatorit”, in sensul in care alte centrale nucleare de tip Candu (Argentia, Coreea de Sus, Canada) au recurs la aceste variante. Avem, cu alte cuvinte, de unde invata. Cert este ca pana in 2026, cand se anticipeaza ca se va demara procesul de prelungire a duratei de viata a unitatii 1, durata de exploatare a reactorului ar trebui sa ajunga de la 210.000 ore de functionare la 240.000 ore de functionare. Responsabilitatea revine in exclusivitate specialistilor de la Cernavoda, pe care, din fericire inca ii mai avem.

Finantarea

Pentru o companie cum este Nuclearelectrica, finantarea unui proiect de 1,2 sau 1,5 miliarde de euro nu este tocmai o treaba usoara. Statul roman, care este actionarul majoritar al companiei, a decis ca 90% din profitul anul sa fie destinat platii dividendelor. Ceea ce s-a intamplat anul trecut se va intampla si anul acesta. Ar putea sa fie insa ultimul an in care statul sa se lacomeasca de la dividendele Nuclearelectrica, daca se gandeste si la prioritatile amintite mai sus. De ce spunem asta? Directorul general al SN Nuclearelectrica, Cosmin Ghita, sustine ca investitia pentru retehnologizarea si extinderea duratei de viata a unitatii 1ar putea fi facuta din fondurile companiei si, eventual, o emisiune de obligatiuni sau, de ce nu, un credit bancar. Depinde cum va evolua piata financiara pana in 2026. Conditia de baza insa este ca incepand de anul viitor, actionarul majoritar sa nu mai aiba pretentia la 90% din dividende. Fondurile de rezerva trebuie constituite cel tarziu inca de anul viitor.

Procesul

“Reactorul de tip CANDU are o perioada de functionare prin proiect de aproximativ 30 de ani, 210.000 ore de functionare la puterea nominala. In anii ’70, cand s-a proiectat reactorul, acesta functiona la un factor de capacitate de 80%. Intre timp, centralele nucleare din lume, inclusiv cea de la Cernavoda, functioneaza mult mai eficient, factorul de capacitate a crescut la 90% si atunci cele 210.000 ore s-ar putea sa se termine mai repede, in 26 de ani. Prin 2023 s-ar termina. Am demarat un proiect bazat pe experienta internationala a altor centrale CANDU, din Canada, Argentina, Coreea, vor sa extinda aceste 210.000 ore la 240.000, prin studii, analize, inspectii suplimentare. Aceasta ne va duce undeva in 2026. Deci, 2026 e data limita la care trebuie sa-l oprim pentru retehnologizare. De ce trebuie sa oprim? Pentru ca radiatiile nucleare afecteaza si materialele de constructie, reactorul nuclear e afectat de radiatii, de imbatranire, schimbari de proprietati de materiale. Si atunci, dupa 30 de ani de functionare, oprim si se schimba componentele principale din reactor si se porneste. (…) Este un proiect care dureaza vreo doi ani. Costurile, n-am finalizat studiile de fezabilitate, dar experienta internationala arata undeva la 1,2 – 1,5 miliarde de euro pentru un astfel de proiect. Deci, avem unul nou. Din 2028, pentru 30 de ani de functionare, alte 240.000 de ore, cu un cost redus fata de o centrala nucleara noua, care ar costa de 2-3 ori mai mult”, a declarat vineri Romeo Urjan, directorul de retehnologizare de la Nuclearelectrica.

Doi ani fara 700 MW in sistemul energetic

La randul lui, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghita, a subliniat ca in perioada 2026 – 2028 Unitatea 1 nu va functiona, lucru care a fost comunicat Ministerului Energiei si va fi luat in calcul la redactarea Strategiei Energetice. “Pe perioada opririi si desfasurarii lucrarilor de retehnologizare pe care o prevedem intre 2026 si 2028, Unitatea 1, care are azi un factor de productie de aproximative 700 MW, nu va functiona. Aceste date au fost comunicate in cadrul consultarilor pe care Ministerul Energiei le-a avut cu noi in vederea redactarii Strategiei Energetice Nationale. Asteptam sa vedem documentul final, care va detalia atat impactul, cat si potentialele masuri compensatorii ale acestei absente de 700 MW pe o durata de doi ani”, a precizat Ghita.

Intrebat daca in aceasta perioada se va recurge la import, directorul Nuclearelectrica a subliniat ca nu poate comenta, dar va depinde de capacitatea de productie care va fi disponibila, de conditiile de piata, de interconectare etc.Referitor la Unitatile 3 si 4, Cosmin Ghita a afirmat ca a primit un nou mandat de negociere cu partea chineza, cu o valabilitate de 6 luni.

“Pentru Unitatile 3 si 4 suntem in negocieri cu partenerii nostri chinezi. Am mai primit un nou mandat de negociere din partea actionarilor, de 6 luni, care a fost aprobat in 2 martie 2018. La finalul acestor 6 luni de negociere, vom revizui oportunitatea de a merge inainte sau de a lua alte actiuni, depinde unde ne aflam in momentul respectiv cu partenerii chinezi in negociere. Adica, daca am definitivat acordul sau daca s-a luat o decizie finala asupra proiectului”, a mai spus Ghita.

Ar mai fi de spus ceva si despre opririle necontrolate ale unitatilor aflate in exploatare la Cernavoda. Vom reveni cu un alt articol dedicat acestui subiect.