Incet, dar se misca. Dupa 10 ani de la prima strigare, Hidroelectrica a reusit retehnologizarea primului agregat la CHE Dimitrie Leonida (Stejaru)

Prima incercare a fost in 2010, cand se implineau 50 de ani de la punerea ei in functiune, iar director general la Hidroelectrica era Mihai David. Costurile pentru retehnologizarea Centralei de la Stejaru erau estimate la circa 110 milioane euro. A urmat a doua strigare care a fost in 2014, cand administratorul Hidroelectrica, Remus Borza anunta ca a transmis spre verificare Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) documentatia de atribuire pentru procesul de licitatie al proiectului Retehnologizare CHE Stejaru (Dimitrie Leonida). Si, dupa un sir lung de alte licitatii, am ajuns, in sfarsit la prima realizare:

“Hidroelectrica a finalizat procesul de retehnologizare a hidroagregatului (HA) nr. 6 de la CHE Dimitrie Leonida (Stejaru). Avand la acest moment o putere instalata de 60,14 MVA si o putere maxima disponibila la cupla turbinei de 55 048,8 kW (55,05 MW), grup generator complet retehnologizat este primul predat pentru operarea comerciala din cele sase hidroagregate de la Stejaru. HA6 intra, odata cu finalizarea lucrarilor, intr-un nou ciclu de viata, beneficiind totodata, de o crestere a puterii de la 50 la 55 MW.

Probele efectuate certifica faptul ca agregatul functioneaza la parametrii proiectati, insa probe de performanta vor continua pe parcursul intreg anului 2020, in paralel cu exploatarea comerciala.

Pentru retehnologizarea CHE Dimitrie Leonida – Stejaru s-a semnat in anul 2015 contractul de lucrari nr.1008/2015 intre SPEEH Hidroelectrica SA si Asocierea Romelectro SA & Litostroj Power doo Slovenia. Contractul, de tip EPC (Engineering, procurement, construction and commissioning) include retehnologizarea tuturor instalatiilor si echipamentelor din perimetrul de exploatare Stejaru, respectiv: casa vanelor fluture si conductele fortate, centrala si statiile exterioare din nodul de sistem de 220kV/ 110kV. Costul total de realizare a lucrarilor la cheie este de cca. 75 milioane de Euro.

 ”Valoarea totala a investitiei acoperind hidroagregatul, instalatiile sale auxiliare si instalatiile de racordare pana in punctul de conectare la Sistemul Energetic National este de 9,977 mii euro. Este o lucrare importanta nu doar pentru Hidroelecrica, ci si pentru SEN. Este nevoie sa continuam investitiile, sa ne securizam obiectivele din portofoliu si sa introducem agregatele intr-un nou ciclu de viata si de exploatare comerciala. Ne-am propus ca Hidroelectrica sa dea un exemplu de pereverenta in ceea ce priveste activitatea de investitii, modernizare si retehnologizare” – a declarat Bogdan Badea, presedintele directoratului Hidroelectrica. ”In acest spirit, ne dorim ca lucrarile la hidroagregatul la hidroagregatul 5, urmatorul pe lista de retehnologizare de la Stejaru, sa fie facute intr-un ritm alert.”

Reamintim ca Centrala hidroelectrica Stejaru (redenumita prin Ordinul nr.443/11.04.1990 C.H.E.Dimitrie Leonida), este principala centrala din schema hidroelectrica a raului Bistrita.  Centrala dispune de 6 hidroagregate de tip Franscis puse in functiune in perioada 1960-1962, cu o putere instalata de 210 MW  (4x 27,5MW+ 2x50MW). Energia medie de proiect este de 434,5 GWh/an (394 GWh/an initial, suplimentati in 1970 cu 40,5GWh/an la punerea in functiune a captarii secundare Tasca).

Sunt bune si amintirile

Dincolo de importanta acestei realizari, istoria primei hidrocentrale de mare putere din Romania merita putina atentie. Ne permitem sa va prezentam cateva lucruri despre aceasta bijuterie a hidroenergeticii romanesti, care se apropie deja de „varsta”de 60 de ani, intr-un articol realizat de Energy-Center in urma cu cativa ani.

“Retehnologizarea Centralei Stejaru (Dimitrie Leonida), a carei alimentare cu apa este asigurata de Lacul Izvorul Muntelui- Barajul Bicaz, Judetul Neamt, este o lucrare de mare importanta. Cel ce va castiga contractul urmeaza sa retehnologizeze cele 6 hidroagregate ce insumeaza o putere instalata de 210 MW. Prin utilizarea volumului impresionant al lacului de acumulare Izvorul Muntelui, nu mai putin de 1,23 miliarde de m3 de apa, (a doua acumulare din tara dupa Portile de Fier I cu un volum de 2,5 miliarde m3), CHE Stejaru injecteaza in Sistemul Energetic National in medie 435 GWh anual.

Hidroagregatele puse in functiune in perioada 1960-1962, si-au depasit cu mult durata normala de viata (22 ani), iar uzura fizica si morala impun o retehnologizare complexa prin reproiectarea tuturor sistemelor si aducerea acestora la nivelul tehnologic utilizat in prezent pe plan international, asigurarand totodata si siguranta in exploatare a centralei.

Amintim faptul ca in luna Martie 2013, Administratorul Judiciar a reziliat contractul de finantare cu BERD pentru proiectul Stejaru, dat fiind faptul ca Banca a intarziat foarte mult in privinta deciziei privind eliberarea sumelor necesare derularii contractului.

La numai cinci ani de la terminarea celui de-al doilea razboi mondial, in plin proces de decimare a elitelor tarii, guvernul Groza lua decizia construirii celei mai mari hidrocentrale din Romania, parte a programului de electrificare a tarii stabilit de comun acord cu Uniunea Sovietica. Dupa zece ani de la inceperea lucrarilor, Bicazul avea sa devina al patrulea baraj de greutate din Europa, puterea instalata a centralei electrice de la Stejaru fiind de 210 MW. In 50 de ani de exploatare, aceasta centrala a produs peste 20.500 GWh (gigawati ora), aproximativ o treime din consumul anul al Romaniei in 2009.

“Comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea”, era deviza sub care a inceput noul proces de modernizare a Romaniei, coordonat in prima etapa direct de la Moscova. Bicazul a intrat in acest plan de industrializare in conditiile in care cei mai multi specialisti in hidroenergetica ai tarii erau deja deportati la Canalul Dunare- Marea Neagra, sau in inchisorile politice. O parte din ei au fost adusi pe santierul de la Bicaz, lucrand sub paza 24 de ore din 24.

Lor li s-au alaturat muncitori veniti din aproape toate zonele tarii, mare parte din ei fara nici o calificare in domeniu, sub numele de brigadieri. S-a lucrat cu cele mai rudimentare utilaje, motiv pentru care numarul victimelor nu se cunoaste nici in ziua de azi. Inginerul sef al santierului, Ion Rusmanica, a devenit o adevarata legenda a locului, fiind adus la Bicaz direct din inchisoarea de la Poarta Alba, la solicitarea ministrului de atunci al energiei, Gheorghe Gaston Marin. Rusmanica fusese, in timpul razboiului, seful de santier al liniei ferate Brasov –Fagaras, unde au lucrat si prizonieri sovietici, fiind condamnat la ani grei de temnita tocmai pentru presupusele conditii grele in care acesti prizonieri au lucrat. Bicazul a fost ultimul lui santier.

Drame adevarate au trait si locuitorii din zona viitorului lac de acumulare de la Izvorul Muntelui, fiind stramutate 20 de sate si peste 18.000 de persoane. Pentru a-i convinge sa-si paraseasca gospodariile, mitropolitul Moldovei a dat ordin sa plece mai intai bisericile. “Nu au vrut pamant in Baragan, nu voiau nici la Vaslui, nici la Husi, ziceau ca acolo e apa coclita-murim fara munti”, consemna in notele sale profesor ing. Alexandru Diaconu, implicat in procesul de stramutare.

Tehnologia cehoslovaca a luat locul celi sovietice

Centrala hidroelectrica este amplasata la piciorul muntelui Botosanu, la o distanta de aproximativ 15 km fata de baraj, urmand vechiul curs al raului Bistrita. Centrala a fost echipata cu sase hidroagregate, turbina si generatoarele fiind produse de grupul industrial Cesko Morawska Kolben Danek din Cehoslovacia, pentru ca Uniunea Sovietica ne-a refuzat tehnologia. Intr-o prima etapa au fost montate patru grupuri de cate 27,5 MW. Ultimele doua grupuri, de cate 50 MW, au intrat in exploatare la scurt timp. Puterea instalata in cele sase turbine este de 210 MW, iar cantitatea de energie medie produsa pe an este de 434,5 GWh pe an. Suprafata lacului de acumulare de la Izvorul Muntelui variaza in functie de regimul de exploatare putand sa atinga un volum maxim de apa de 1250 milioane metri cubi.

« Legenda Bicazului » nu s-a incheiat insa odata cu darea in functiune a complexului, ci a continuat cu darea in exploatare a inca 12 centrale in aval de Stejaru , Bistrita fiind primul rau din tara al carui curs mediu si inferior a fost amenajat integral. Toate hidroagregatele , exceptand centrala Vanatori, au fost concepute si produse in tara. Studiile intocmite de institute de specialitate arata ca dupa 50 de ani de exploatare comportarea barajului confirma calitatea foarte buna a lucrarilor si incadrarea in parametri de siguranta avuti in vedere la proiectare. Pentru ca la baza acestui mare complex energetic se afla studiile savantului roman Dumitru Leonida, centrala energetica de la Stejaru ii poarta numele, incepand cu anul 1990.