Industria nucleara din Romania continua lupta cu morile de vant. Cu reactoarele 3 si 4 in aer, nu ne-a ramas decat se speram in retehnologizarea unitatilor 1 si 2 de la Cernavoda

ROMATOM, organizatia patronala de industriei nucleare din Romania,  a transmis Comisiei Europene pozitia sa cu privire la consultarea publica pe subiectul Finantarii durabile – Sistem de clasificare al UE pentru investitii ecologice – Regulamentul delegat al Comisiei privind o taxonomie de atenuare si adaptare la schimbarile climatice – Foaia de parcurs:

“Forumul Atomic Român (ROMATOM) saluta intentia Comisiei de a permite cetatenilor UE si partilor interesate sa ofere feedback pentru dezvoltarea primelor doua acte delegate in temeiul Regulamentului de taxonomie, primul care sa stabileasca activitatile economice si criteriile tehnice de screening, cu accent pe atenuarea si adaptarea schimbarilor climatice, bazându-se pe recomandarile Grupului de Experti Tehnici pentru finantari durabile (TEG) si a doua care stabileste activitatile corespunzatoare si criteriile tehnice de screening asociate celorlalte obiective de mediu definite prin regulament. Evaluarea impactului initial, care face obiectul acestei consultari subliniaza „lipsa de claritate asupra activitatilor economice care pot fi considerate sustenabile pentru mediu in scopuri de investitii”.

In ceea ce priveste „Raportul final al Grupului de Experti Tehnici pentru finantere durabila”, martie 2020 si anexa tehnica aferenta, intr-adevar, se recunoaste „contributia substantiala a energiei nucleare la obiectivele de reducere a climei”, precum si faptul ca aceasta afirmatie „este bine documentata”, citând rapoartele IAEA 2018 si IPCC 2014, la care este necesar sa se adauge si Raportul IPCC 2018. Atragem atentia asupra faptului ca aceste rapoarte, precum si alte analize recente elaborate OECD / AIE sau WEC au in vedere intregul ciclu nuclear, fara a se concentra exclusiv pe faza de producere a energiei electrice.

Dar, trebuie sa atragem atentia asupra unor subiecte importante privind energia nucleara, care nu sunt finalizate de catre expertii TEG, datorita limitarilor pe care le-au intâlnit in intelegerea si evaluarea intregului „ciclu nuclear”.

Suntem de acord in totalitate ca nu este recomandabil sa se analizeze in profunzime rolul energiei nucleare in schimbarile climatice „in timp ce [aceasta] nu produce un rau semnificativ niciunui dintre celelalte obiective de mediu ale UE”, fara „analize tehnice ample privind aspectele Fara a Aduce Daune Semnificative (Do Not Significant Harm – DNSH) aduse de catre energia nucleara in viitor, de catre un grup cu expertiza tehnica aprofundata privind tehnologiile ciclului de viata nuclear”, asa cum recomanda raportul TEG.

Din pacate, aceasta recomandare nu este ceva nou, fiind regasita in faza initiala a Raportului TEG din iulie 2019, constatând ca pâna acum Comisia nu a avut nicio initiativa in acest sens. A trecut mai mult de o luna de la publicarea formularului final al Raportului TEG si nu exista inca nicio claritate cu privire la infiintarea grupului de experti mentionat mai sus. Dar aceasta nu este singura slabiciune a raportului TEG, referinta substantiala in redactarea actelor delegate mentionate mai sus si care pune energia nucleara intr-o pozitie inechitabila fata de celelalte surse cu emisii reduse de carbon.

Fiind ferm convinsi ca „tehnologiile regenerabile de producere a energiei impreuna cu energia nucleara vor fi coloana vertebrala a unui sistem energetic european fara carbon”, in parcursul spre o economie fara emisii de carbon in anul 2050, facem urmatoarele recomandari, pentru a avea un proces echitabil in definirea aspectelor DNSH pentru energia nucleara in raport cu alte tehnologii:

Intrucât regulamentul de taxonomie incorporeaza principiul neutralitatii tehnologiei si având in vedere ca TEG nu a tratat toate tehnologiile in acelasi mod, nu credem ca acest principiu a fost indeplinit. De exemplu, raportul TEG recomanda ca anumite tehnologii regenerabile sa fie scutite de la o evaluare a Emisiilor pe Durata de Viata (Life Cycle of Emissions -LCE). Nu credem ca o astfel de scutire este justificata doar pentru anumite tehnologii. Prin urmare, actul delegat ar trebui sa identifice mai intâi criteriile si apoi sa le aplice in mod egal tuturor tehnologiilor.

Regulamentul privind taxonomia nu exclude in prezent tehnologii specifice cu emisii scazute de carbon, ceea ce indica faptul ca acestea ar trebui sa fie evaluate in functie de criteriile dezvoltate. Având in vedere ca aceste criterii nu au fost inca elaborate in temeiul Actului delegat, ar fi prematur sa se promoveze opinia TEG-urilor potrivit carora nu ar trebui inclusa energia nucleaera in aceasta etapa.

Pentru a asigura o abordare stiintifica solida a taxonomiei, este urgent ca grupul independent de experti, avand cunostinte aprofundate privind ciclul de viata nuclear sa fie creat si sa devina operational, pentru a evalua aceasta problema, asa cum recomanda TEG.

Astazi, România are o productie de energie semnificativa bazata pe combustibili fosili, cu o cota vizibila a carbunelui. Ambitia de a inlocui aceste surse fosile exclusiv cu surse regenerabile, pe parcursul de decarbonizare pâna in anul 2050, fara a mentine flota nucleara existenta, prelungindu-si durata de viata si dezvoltând-o in continuare prin noi unitati nucleare, nu este realista, chiar si in conditiile unei cresteri a interconexiunilor cu retelele electrice vecine. Energia nucleara pentru România contribuie cu aproximativ 33% din totalul energiei curate produsa, asigura 12.000 de locuri de munca si contribuie cu 5,7 miliarde de euro PIB-ul national (v. Raportul „Impactul economic si social”, Deloitte 2019, EU27 + Marea Britanie). Prin urmare, industria nucleara din România, cea mai mare parte fiind membrii ai Forumului Atomic Roman, solicita institutiilor europene reconsiderarea fara echivoc a rolului acesteia pentru a realiza un mediu curat, prosperitate si o securitate energetica sporita.”