Între ciocan și nicovală: statul român nu știe cum să rezolve problema Lukoil în România

Sancțiunile americane asupra Rusiei, în cazul de față cu consecințe imediate asupra grupului Lukoil, au pus pe jar țările europene în care această companie este prezentă, inclusiv România, unde rușii dețin fosta rafinăria Petrotel și o rețea impresionantă de benzinării. În ciuda faptului că mai sunt câteva zile până când toate tranzacțiile cu Lukoil intră sub incidența sancțiunilor aplicate de SUA și Marea Britanie, România nu are o soluție la această problem cu impact deosebit în economie dar și cu consecințe sociale pentru vreo 5000 de angajați ai grupului rus prezent în țara noastră. Între timp, alte țări în care este prezentă această companie și-au conturat deja o strategie și sunt pregătite să negocieze cu SUA soluții de rezolvare a problemei. Germania, Bulgaria și Moldova au negociat deja cu SUA extinderea acestui termen de aplicare a sancțiunilor, România se încurcă în soluții, dar nici că a negociat ceva.

Statul vrea să preia rafinăria Petrotel, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, fără a explica însă în ce formă: administrare specială, naționalizare, sau altceva? La rândul lui, președintele Nicușor Dan a confirmat intenția guvernului mai sus amintită, dar crede mai întâi că acesta nu trebuie „să se grăbească”. Și atunci ce să facă? ”Colegii mei din Ministerul Energiei lucrează în continuare, împreună cu toate autoritățile relevante, la crearea legislației care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploieşti”, mai spune  ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a lăsat totuși să se înțeleagă cum anume intenționează statul să acționeze:

„România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național”, a scris Ivan, care a dat asigurări că România nu va cere derogări de la autoritățile americane.

Ministrul nu a lămurit însă cum anume va prelua România controlul asupra rafinăriei Petrotel Lukoil, iar timpul în care guvernul trebuie să ia o decizie e tot mai scurt. Licența specială de operare dată de SUA companiei Lukoil până la impunerea sancțiunilor expiră pe 21 noiembrie.

„Este un grup de lucru la nivelul Guvernului de care sunt informat, importantă este rafinăria, care este în mentenanță și va fi repusă în funcțiune în câteva zile. Pe termen mediu și lung, dacă nu ar rafina, ne-ar obliga să importam mai mult. Nu există riscul ca ea să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările în domenii strategice – acest risc nu există. Există un interes ca ea să fie preluată, dar nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul acesta. Există și varianta care are nevoie de un cadru normativ special ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român”, a spus Nicușor Dan.

România ar trebui, însă, să se grăbească. Mai sunt doar nouă zile până când sancțiunile SUA intră în vigoare și orice tranzacție care implică Lukoil intră sub incidența acestora. Iar România nu a negociat nicio derogare de la acest termen.

Ceasul ticăie însă și soluțiile vor fi greu de acceptat dacă vor fi făcute conuscute în ceasul al doisprezecelea.

Amintim că pe 22 octombrie, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a adăugat Rosneft, LUKoil și filialele acestora pe lista de sancțiuni. OFAC a emis mai multe licențe generale care permit finalizarea unor tranzacții cu aceste companii – vânzarea de active sau stingerea datoriilor – până pe 21 noiembrie 2025.

În chestiunea Lukoil România a intervenit și fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care spune că „în primul rând ar fi trebuit ca Guvernul să emită un memorandum și să mandateze ministrul pentru negocieri cu americanii, imediat ce sancțiunile au fost anunțate –pentru că timpul de acțiune e foarte scurt. Toate statele, și nemții, și bulgarii, și moldovenii a obținut niște prelungiri”, spune Sebastian Burduja.

Fostul ministru mai atrage atenția asupra unui aspect despre care guvernanții nu au spus nimic. Ce se întâmplă cu joint-venture între Lukoil și Gazprom pentru exploatarea de gaze din Marea Neagră, în perimetrul Trident.

„Romgaz se află într-o situație foarte sensibilă la Trident, pentru că trebuie să facă anumite plăți către Lukoil, care desfășoară operațiunile de explorare. Dacă fac aceste plăți, se întreabă dacă intră sau nu sub sancțiunile americane?”, spune Burduja. România riscă un litigiu cu Lukoil în cazul în care nu se fac aceste plăți, explică fostul ministru.

„Licența de explorare la Trident expiră aproximativ în octombrie anul viitor. În discuțiile cu americanii, s-ar putea argumenta că explorarea poate continua până atunci, fără a expune statul unor litigii”, mai adaugă acesta.

Între timp, Bulgaria pregătește o modificare legislativă, cu scopul de a prelua administrarea rafinăriei Lukoil de la Burgas, cea mai mare rafinărie a companiei din Europa, în paralel cu negocieri cu SUA pentru o derogare de un an a aplicării sancțiunilor. Prima modificare legislativă, aprobată de Parlamentul de la Sofia, ar fi permis extinderea puterilor unui administrator special numit de Consiliul de Miniștri, care înlocuia actuala conducere a companiilor Lukoil și care chiar ar fi putut vinde rafinăria din Burgas.

Legea a fost respinsă însă de președintele Bulgariei, Rumen Radev, care a explicat că astfel de modificări legislative contrazic Constituția, scrie mediapol.bg, și că există deja o lege care ar permite acest lucru și care ar putea fi aplicată imediat.

„Încă nu am văzut cum va funcționa această lege, dar deocamdată pare o lege privind exproprierea proprietăților. Bulgarii acționează foarte riscant. Creează un precedent periculos”, a avertizat ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, într-un interviu pentru TASS.

În paralel, guvernul lui Rosen Jeliazov se află în negocieri diplomatice cu Washingtonul pentru o amânare cu un an a interdicției de plăți către compania rusă. Un oficial de rang înalt din Bulgaria a declarat marți că țara sa mai are benzină timp de o lună, după ce principalul său furnizor, concernul rus Lukoil, a fost lovit de sancțiunile impuse de SUA din cauza războiului din Ucraina.

Nici nemții nu au stat cu mâna în sân. Pe 16 septembrie 2022, autoritățile germane au decis să preia controlul asupra filialei Rosneft Deutschland GmbH și a entității RN Refining & Marketing GmbH printr-un mecanism de administrare fiduciară („trusteeship”). Măsura era menită să asigure continuitatea operațiunilor rafinăriei și să protejeze securitatea energetică a Germaniei, în contextul sancțiunilor internaționale și al riscurilor geopolitice generate de conflictul din Ucraina.

Între 2023 și 2025, administrarea fiduciară a fost prelungită de mai multe ori. După ce SUA au anunțat includerea Rosneft și Lukoil pe lista de sancțiuni, Germania a obținut o derogare de șase luni, care nu poate fi prelungită, pentru a rezolva proprietatea asupra activelor Rosneft, aflate în administrare specială, conform Bloomberg.

La sfârșitul lunii octombrie, Reuters relata că Germania ia în calcul naționalizarea filialei germane a Rosneft. Berlinul a evitat să confiște activele locale ale Rosneft din cauza îngrijorărilor legate de plata unor despăgubiri către Moscova, menționează agenția de presă.

Pe 14 noiembrie 2022, guvernul german a decis naționalizarea filialei locale a gigantului rus Gazprom Germania GmbH, prin crearea companiei de stat Securing Energy for Europe Holding GmbH. Compania rusă era deja sub administrare specială din aprilie 2022.

Capitalul social al firmei a fost redus la zero pentru a elimina acționarii anteriori, iar statul a preluat întreaga proprietate. Comisia Europeană a aprobat operațiunea, acordând un ajutor de stat de 225,6 milioane de euro, pentru a permite conversia capitalului și a asigura compatibilitatea cu legislația UE privind concurența.

Germania a motivat naționalizarea prin nevoia de securitate energetică a țării.

În Republica Moldova, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, o structură a Guvernului de la Chișinău, a avansat o ofertă de achiziționare a depozitului Lukoil-Moldova de la Aeroportul Chișinău. Statul vrea să preia, până pe 17 noiembrie, infrastructura și resursele companiei. Autoritățile nu au explicat care sunt condițiile ofertei, dar au indicat termenul de 17 noiembrie, având în vedere că Lukoil va fi în incapacitate de funcționare după 21 noiembrie, zi în care intră în vigoare sancțiunile americane.

Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu a scris pe social media că a fost respinsă propunerea ca Lukoil să-și vândă activele din aeroport către altă companie, deoarece nu poate fi acceptată „pe dimensiunea securității naționale.”

Ministrul a mai menționat că Republica Moldova se aliniază sancțiunilor americane, fiind cerută „o derogare temporară de la SUA” de operare a companiei sub sancțiuni până la rezolvarea situației. Asta pentru a nu perturba aprovizionarea cu resurse petroliere a Rep. Moldova.

Junghietu a precizat că autoritățile de la Chișinău poartă discuții cu Bulgaria și România, pentru asigurarea necesarului de benzină, motorină și kerosen.

În Moldova, Lukoil deține monopolul la aeroport și infrastructura de alimentare cu combustibil a avioanelor. În plus, Lukoil-Moldova deține aproximativ 110 benzinării din cele aproximativ 570 existente în țară, o cotă de peste 25% pe piața de retail de carburanți și asigură aproape 45% din importul de motorină.

La noi, eventuala închidere a rafinăriei Petrotel a produs deja efecte și prețul motorinei a sărit de 8 lei/litru anticipându-se o explozie de necontrolat în scurt timp. Consecințele, în această ipoteză, sunt greu de calculate. Să vedem în ce masură autoritățile din România vor face față unei crize aproape inevitabile.