0746 164 127 redactia@energy-center.ro
  • Actualitate
    • Consumatori
    • Furnizori
    • Legislatie mediu
    • Producatori
    • Stiri
  • Energie electrica
    • Energie nucleara
    • Energie regenerabila
    • Energie termica
    • Hidroenergie
  • Evenimente
  • Editorial
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Utile
  • Video
  • English
  • Comunicate
STIRI RECENTE
ANRE a aprobat spre decontare pentru furnizorii de energie si gaze peste 10 miliarde de lei
Semn bun, companiile romanesti de servicii energetice incep sa prinda contracte
Romgaz se comformeaza, daca- I ordin cu placere !
Grecii de la PPC se grabesc sa preia Enel Romania
Peste 1.300 MWh economisiti de institutii si companii in 2022, cu ajutorul solutiilor de iluminat inteligent ale Enel
Consumul de energie electrica in cadere libera in primele 11 luni din 2022
Portughezii de la EDPR s-au suparat pe Romania si Polonia pentru taxele impuse producatorilor de energie regenerabila
Proiectul NuScale prinde viata
Aproape 40.000 de dosare au fost aprobate in Programul Casa Verde
Hidroelectrica isi rasfata clientii si in 2023

Intre vis si realitate: ce sanse are energia eoliana offshore sa inlocuiasca sursele clasice de energie? De la hub trecem la insula.

Posted On 10 ianuarie 2023
By : Redactia
Comment: 0
Tag: costul energiei, energie eoliana offshore, EPG, insula energetica, securitate energetica

Teoretic, niciuna, dacă luăm în considerare ritmul în care au mers investițiile în noi capacități de generare a energiei electrice in ultimii 30 de ani. Practic, energia eoliană offshore a devenit o realitate în câteva țări europene, dar costurile extrem de ridicate pentru instalarea acestor parcuri eoliene rămân încă o piedică în calea investitorilor. Energia eoliană offshore poate deveni un catalizator al procesului de decarbonare din România şi Europa de Sud-Est, iar un concept de insulă energetică (Energy Island) comună, româno-bulgară, ar fi o soluţie eficientă pentru deblocarea dezvoltării acestui tip de energie la nivel de economie de scară, conchide un raport prezentat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, de Energy Policy Group (EPG).

Între timp, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, taie din avântul celor ce au întocmit raportul și exprimă o poziție cât se poate de realistă: ”Sunt sceptic că România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, până în 2030, deşi nu exclud acest lucru, dar va fi foarte, foarte dificil”, spune acesta. Tutuși, să vedem ce spune studiul EPG.

În ceea ce priveşte costurile totale de capital (CAPEX) alocate de România într-un proiect comun “Energy Island” cu Bulgaria, inclusiv parcuri eoliene offshore de 3GW, acestea au fost estimate la 8,4 miliarde de euro, din care 810 milioane de euro partea României, în timp ce producţia anuală de energie rezultată a fost estimată la 9,8 TWh.

Conform raportului de specialitate, prezentat de către Mihai Bălan, şef programe sisteme energetice la EPG, la ora actuală, este nevoie de dezvoltarea a 15GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv în zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

“Aceasta ar deveni cea mai mare sursă de producţie de energie electrică a ţării, cu peste 40% din total. Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore este realizată între cinci şi zece ani, cu o medie a UE de şapte ani, ceea ce relevă faptul că există oportunităţi majore ca România să conecteze primele capacităţi de energie eoliană offshore la reţeaua de transport de electricitate înainte de anul 2030. Astfel, statutul actual al României, de importator net de energie electrică, s-ar putea schimba, oferind energie curată suplimentară necesară pentru decarbonarea sectoarelor, precum: industrie, transport şi încălzire şi răcire”, se menţionează în document.

În viziunea experţilor EPG, conceptul de insulă energetică, în colaborare România – Bulgaria, ar fi o soluţie eficientă pentru deblocarea dezvoltării energiei eoliene offshore la nivel de economii de scară, dar şi pentru extinderea capacităţii de interconectare cu alte ţări din bazinul Mării Negre, cum ar fi: Turcia, Georgia şi Azerbaidjan. O astfel de iniţiativă va contribui la securitatea energetică şi la stabilitatea preţurilor din regiune, ceea ce va duce la sporirea potenţialului de energie eoliană offshore din întregul bazin al Mării Negre, iar cablul subacvatic High- Voltage Direct Current (HVDC) anunţat, recent, care va fi construit de România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, va reprezenta un pilon important în acest proces.

După calculele EPG, costul mediu de producere a energiei (LCOE) offshore pe bază de turbine fixe va fi de 71 de euro/MWh în zona României din bazinul Mării Negre, într-un orizont de timp pentru 2030. În acelaşi timp, pentru dezvoltarea ulterioară a energiei eoliene offshore pe bază de turbine plutitoare, LCOE ar fi de 94 de euro/MWh.

“Pentru un proiect comun între România şi Bulgaria, includerea costurilor unei conexiuni HVDC la staţia Constanţa Sud, precum este indicat în scenariul de referinţă pentru energia eoliană pe bază de turbine fixe, ar conduce la un LCOE total la 79 de euro/MWh pentru o capacitate instalată de 3GW. Mai mult, realizarea unei insule energetice (Energy Island) România-Bulgaria ar conduce la un LCOE total în valoare de 85 de euro/MWh, presupunând că investiţia pentru dezvoltarea insulei este împărţită în mod egal între cele două state”, sunt de părere specialiştii.

Raportul EPG arată că, pentru 1GW de capacitate instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde de euro, iar în consecinţă 3GW de capacitate instalată de energie suma poate ajunge la 6,3 miliarde de euro, respectiv 2,6% din PIB-ul din 2021.

Totodată, dezvoltarea parcurilor de energie eoliană offshore poate genera beneficii socio-economice prin crearea de locuri de muncă în producţia, construcţia şi operarea şi întreţinerea (O&M) proiectelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităţilor economice asociate energiei electrice offshore în Portul Constanţa.

În acest context, investiţiile în 3GW de energie eoliană offshore ar putea crea un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajaţi cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX şi 1.800 în cea de operare şi de întreţinere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel naţional, în cazul în care România ar atrage investitori în producţia de componente pentru turbine eoliene, în construcţia, instalarea şi, respectiv, întreţinerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore, conform raportului de specialitate.

Peste toate aceste estimări, experţii EPG consideră că este nevoie de stabilirea unui cadru legislativ şi fiscal adecvat în dezvoltarea energiei eoliene offshore, “în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacităţi de producţie la nivel mondial”.

“Un dialog al Uniunii Europene cu privire la obiectivele privind dezvoltarea energiei eoliene offshore din Marea Neagră ar facilita procesul pentru cele două state membre (România şi Bulgaria), precum şi pentru partenerii din afara UE. Mai mult, aceasta ar putea promova investiţiile în insule energetice (Energy Islands), precum şi potenţialele interconexiuni pe distanţe lungi. Din perspectiva cadrului legislativ şi de reglementare, acest raport propune un mix de politici între un model centralizat, bazat pe stat şi un proces deschis, bazat pe investitori, pentru dezvoltarea zonei României din bazinul Mării Negre, având ca scop valorificarea avantajelor menţionate şi diminuarea riscurile asociate pentru investitori. Dialogul permanent şi consistent între autorităţi şi investitori reprezintă o pre-condiţie a planificării şi dezvoltării cu succes a parcurilor eoliene offshore din zona României din Marea Neagră.Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation”, apreciază sursa citată.

În anul 2021, capacitatea de energie eoliană offshore produsă în Uniunea Europeană (UE) totaliza 14,6 GW.

Ce zice vicepresedintele ANRE :”Sincer să vă spun, eu sunt sceptic că, până în 2030, România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, pentru că ar trebui să se alinieze stelele ca să se întâmple acest lucru. Nu exclud în totalitate, dar va fi foarte, foarte dificil şi ar trebui să începem să lucrăm la acest proiecte… de ieri. Ce ar trebui să se întâmple în 2023, 2024, 2025 ca să ne asigurăm că, până în 2030, să avem 5GW sau măcar 3GW de producţie în Marea Neagră? E regretabil că Ministerul Energiei nu este aici. Toate aceste lucruri ar trebui gândite oarecum într-o coordonare. Dacă ne propunem ca, în continuare, să avem un consum de 6 – 7000 de MW e foarte uşor de atins independenţa energetică. În schimb, dacă vrem un viitor sustenabil pentru România şi vrem în continuare să fim parte a Uniunii Europene, cu o dezvoltare economică ambiţioasă, va trebui să ne gândim foarte serios la anul 2050″, a spus Nagy-Bege.

Acesta a adăugat că, până în 2050, va trebui să avem date despre consum şi despre cine vor fi consumatorii.

“Ce vrem să facem până în 2050, care ar trebui să fie consumul, cine ar trebui să fie consumatorii şi nu mă refer numai la consumul casnic. Consumul casnic se acoperă indiferent dacă electrificăm sau nu electrificăm şi cred că este cea mai mică provocare din sectorul energetic. Trebuie să ne gândim cum vrem să arate economia şi industria României până în 2050. Progres va exista, este inevitabil, dar depinde doar de ambiţia noastră să progresăm, dacă acest progres va fi unul mediu, mediocru, care se va ascunde în statisticile europene în 2050, sau având în vedere potenţialul energetic al României, de producere a energiei în Marea Neagră offshore wind, gaze naturale, solar, toate acestea gândite împreună. Personal, sunt sceptic că, până în 2030, vom putea să facem aceste investiţii”, a afirmat Nagy-Bege.

În viziunea vicepreşedintelui ANRE, este nevoie ca, până la finele anului 2023, România ar trebui să aibă o lege pentru energie eoliană offshore, un acord cel puţin cu Bulgaria, dar şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă pentru eolian pentru a exista investiţii în Marea Neagră, până în 2030.

“Cred că decarbonizarea, până în 2050, este imposibilă fără producţia de energie electrică offshore în Marea Neagră, dacă avem şi ambiţia de a avea o economie cu o evoluţie măcar normală. De ce cred că 2030 nu este fezabil? Fără o colaborare regională cred că s-ar întârzia foarte mult exploatarea potenţialului eolian al Mării Negre. În lista pentru 2023, ar trebui să fie măcar un acord cu Bulgaria, o lege pentru offshore wind şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă specială pentru offshore wind. Sunt cel puţin trei lucruri importante care să se întâmple până la sfârşitul anului 2023, ca măcar să intre în discuţie investiţii în Marea Neagră, până în 2030”, a susţinut oficialul ANRE.

Articole pe aceeasi tema

  • Studiu EY: Preocupările legate de securitatea energetică sporesc atenția guvernelor asupra programelor de energie regenerabilă, indeosebi energia eoliana offshoreStudiu EY: Preocupările legate de securitatea energetică sporesc atenția guvernelor asupra programelor de energie regenerabilă, indeosebi energia eoliana offshore
  • Cu 210 de zile insorite pe an, soarele pare a fi de partea  României în tranziția energetică. Cum poate fi valorificat acest potential cand statul inca nu stie de partea cui este?Cu 210 de zile insorite pe an, soarele pare a fi de partea  României în tranziția energetică. Cum poate fi valorificat acest potential cand statul inca nu stie de partea cui este?
  • Când transmiți indexul ești în avantaj: consum responsabil, eficiență energetică și optimizarea facturiiCând transmiți indexul ești în avantaj: consum responsabil, eficiență energetică și optimizarea facturii
  • Exista viata si dupa neincluderea in Schengen, …poate chiar mai buna !Exista viata si dupa neincluderea in Schengen, …poate chiar mai buna !
Despre autor
  • google-share
Previous Story

E bine de știut: Cum ne ajută la încadrarea în plafoanele de preț pentru energie electrică transmiterea indexului autocitit

Next Story

Ni s-a pus pata pe tine: OMV Petrom !

Articole pe aceeasi tema

0

Cu 210 de zile insorite pe an, soarele pare a fi de partea  României în tranziția energetică. Cum poate fi valorificat acest potential cand statul inca nu stie de partea cui este?

Posted On 23 decembrie 2022
, By Redactia
0

Când transmiți indexul ești în avantaj: consum responsabil, eficiență energetică și optimizarea facturii

Posted On 14 decembrie 2022
, By Redactia
0

Exista viata si dupa neincluderea in Schengen, …poate chiar mai buna !

Posted On 11 decembrie 2022
, By Redactia

Scrie un comentariu Anulează răspunsul

*
*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

RECENT

POPULAR

COMMENTS

Disperarea la romani

Posted On 30 ianuarie 2023

Studiu Deloitte: Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, energia „curată” care ar putea transforma până în 2030 industria grea și prelucrătoare, aviația și transporturile

Posted On 29 ianuarie 2023

Răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări despre facturile la energie și autocitiri

Posted On 26 ianuarie 2023

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

Posted On 7 ianuarie 2018

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

Posted On 12 iunie 2013

Exclusiv: Hidroelectrica isi arata muschii in fata baietilor destepti?

Posted On 23 aprilie 2012

Chiritoiu, de mult ar fi trebuit "rotit"...

Posted On 20 ianuarie 2023

ERATA...am gresit: corect este...

Posted On 11 ianuarie 2023

dl. Ciprian, multumesc pt....

Posted On 10 ianuarie 2023

Publicitate

autocitiri.ro







PUBLICITATE dreapta

‹ ›

Arhiva

Utile

Răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări despre facturile la energie și autocitiri

Material informativ ACUE Cum poate varia prețul plafonat al energiei electrice în funcție de consumul tău lunar

E bine de știut: Cum ne ajută la încadrarea în plafoanele de preț pentru energie electrică transmiterea indexului autocitit

Noi meserii în România în domeniul surselor regenerabile de energie introduse prin intermediul RENEWACAD

Cand stanga nu știe ce face dreapta: Eliminarea declarației pentru locul de consum, nu elimină aplicabilitatea plafonării doar pentru un singur loc

Video

Gala aniversara 10 ani de Energy Center - 10 iunie 2021

Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Racordarea gratuită la gaze se face fără studiu de impact. Care sunt riscurile

Alexandru Moldovan, Redactor sef Energy-Center: Datorez colegilor mei de presa multe din lucrurile pe care le stiu astazi

Gala Premiilor Energy-Center.ro, editia a III-a

Ce solutii avem pentru eliminarea efectelor OUG 114?

FORMULAR DE CONTACT

  1. Nume *
    * Te rugam sa iti scrii numele
  2. Email *
    * Te rugam sa scrii o adresa de email valida.
  3. Mesaj *
    * Te rugam sa scrii un mesaj

Categorii

  • Actualitate
  • Energie electrica
  • Evenimente
  • Exclusiv
  • Mediu, Tehnologie
  • Petrol, Gaze, Carbune
  • Resurse Media
  • Utile
  • Video

Cele mai citite articole

Scurta radiografie a sistemului energetic romanesc. La ce sa ne asteptam in 2018 ? (partea I)

17 Comments

Exclusiv: ce minte diabolica a masluit OUG de modificare a Legii 220/2008 privind promovarea energiei verzi?

13 Comments

Exclusiv: Hidroelectrica isi arata muschii in fata baietilor destepti?

12 Comments
© Energy-Center.ro. Acest site este proprietatea Spot Pro Media SRL. Construit și întreținut de Alex Mieluș cu ajutorul Wordpress.