Investitiile din sistemul energetic: avem cu ce, avem nevoie, dar nu trecem de la vorbe la fapte

Prin Fondul de Modernizare, România urmeaza să primească circa 1,4 miliarde de euro pentru investitii în sectorul energetic. Interesant este că cel puțin până în momentul de față nu avem știință ca vreun investitor privat să ia vreun bani din această sumă. Grosul se duce la Complexul Energetic Oltenia și la Transelectrica, două companii aflate în proprietatea statului. Alte companii energetice patronate de stat au făcut în ultimul an profituri de neimaginat și anunță cu mare pompă că au programe de investiții de alte miliarde de euro, dar din care până acum nu se vede nimic. Romgaz bate pasul pe loc cu centrala de la Iernut și a uitat cu desăvârșire de promisiunea de a investi în industria petrochimică, sau în parcuri fotovoltaice. Electrica are programe știintifice de digitalizare, de diversificarea portofoliului de generare energie dar a reușit in ultimii doi an să cumpere doua parcuri fotovoltaice de cățiva MW, care oricum nu la nimic. Nuclearelectrica se zbate de vreo 15 ani să ne convingă că va mai realiza două unități nucleare, așteaaptă să inceapă modernizarea unității 1 de la Cernavodă si s-a lansat într-o nou aventură cu reactoare modulare. Desigur, nimic concret. Doar Transgaz ce a mai investit în BRUA și gazoductul Iași-Chișinău, dar și aici este discutabilă valoarea economică a acestora. În fine, din urmă vine tare cea mai valoroasă companie a statului roman, Hidroelectrica, care are la proiecte de nu mai știe de ele. În realitate niciunul nu a demarat, de la retehnologizări și până la noi achiziții. Ultimele proiecte sunt cu adevărat revolutionare, dar când se vor face…?

Cel mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, a scos în SICAP două contracte de 12,3 și 7 milioane lei pentru două studii de fezabilitate și caiete de sarcini aferente execuției unor proiecte de construcție a unor centrale de producere a hidrogenului și a unui parcuri fotovoltaice în cadrul amenajărilor „Mândra”, pe Olt, în cuveta fostului lac de acumulare Făgăraș – Hoghiz, respectiv Ostrov, lângă Porțile de Fier, pe Dunăre.

Studiile livrate vor trebui să stabilească și valoarea investiției. Dacă la fabrica de hidrogen, dat fiind relativa noutate în România a unui astfel de proiect, cifrele sunt greu de avansat, în ceea ce privește parcul fotovoltaic, aici MW-ul instalat este acum cam 800.000 de euro, ceea ce face dimensiunea investiției la circa 240 de milioane de euro, pentru tot proiectul de pe Olt. Pe Dunăre, capacitatea parcului nu este stabilită, ci urmează a reiei din execuția SF-ului aferent.

Fabrica de hidrogen verde de pe Olt, extras prin electroliza apei, va avea o capacitate de 15.000 de tone pe an, iar parcul fotovoltaic va avea o capacitate instalată de 300 MW. Cele două proiecte vor fi complementare, în sensul că energia produsă în parcul fotovoltaic va alimenta fabrica de hidrogen. Din Caietul de Sarcini aflăm că prima data va fi gata parcul fotovoltaic, undeva în 2024, apoi fabrica de hidrogen.

Hidroelectrica vizează, la nivelul anului 2026, un preț țintă de vânzare pentru hidrogenul de la Mândra de 4 euro pe kilogram. La 15.000 de tone pe an – producție minimă, ar însemna că fabrica ar genera venituri de circa 60 de milioane de euro anual. Hidrogenul ar urma să fie extras la un randament de minim 75% și va fi de tipul „ultra high purity”, adică cel mai pur posibil.

În ceea ce privește proiectele similare de lângă Porțile de Fier, fabrica de hidrogen are o capacitate propusă de 7.500 tone pe an, iar capacitatea parcului fotovoltatic urmează a fi stabilită în cadrul studiului. La fel, energia din parc va alimenta fabrica de hidrogen. Același preț țintit pentru kilogramul de hidrogen vândut, la nivelul lui 2026: 4 euro.

Atât parcul fotovoltaic cât și fabrica de hidrogen vor avea o durată de exploatare de minim 30 de ani.

Studiile de fezabilitate scoase la licitație vor releva obligatoriu: „1. Informații generale privind obiectivul de investiții. 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții. 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții 4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e) 5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 6. Urbanism, acorduri și avize conforme – daca este cazul 7. Implementarea investiției 8. Concluzii și recomandări 9. Părți desenate”.

Execuția SF-urilor și a caietelor de sarcini va dura un an, iar oferta câștigătoare va fi aleasă după prețul propus și experiența echipei de lucru. Desfacerea ambelor oferte se va face în 12 iulie.

Hidroelectrica este cea mai mare, ca venituri, și mai profitabilă companie a statului român, cu beneficii nete ce se ridică la 900 de milioane euro anual. În prezent, Fondul Proprietatea intenționează să listeze 10% din acțiunile deținute la companie (Fondul Proprietatea este co-acționar) la bursele din Londra și de la București.