Investitiile in capacitati noi de generare energie electrica au ajuns la 624 de MW, in 2023

România a pus în funcţiune anul trecut o capacitate de producţie a energiei electrice de 10 ori mai mare ca în 2022, estimările fiind ca la finalul lui 2024 creşterea să fie şi mai mare, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

“Anul trecut, România a pus în funcţiune o capacitate de producţie a energiei electrice de aproape 10 ori mai mare decât în 2022. Încă 624 MW pentru sistemul energetic naţional, la care se adaugă peste 1.000 MW la cei care au devenit prosumatori în 2023”, a spus ministrul, conform unui comunicat al Ministerului Energiei.

Astfel, în 2023, noile centrale electrice puse în funcţiune au inclus: 496 MW solar, 72 MW eolian şi 56 MW hidrocarburi. Totalul este de 624 MW putere instalată, capacităţi noi de producţie aflate acum la dispoziţie sistemului energetic naţional. Faţă de 2022, cifra totală este de aproape 10 ori mai mare (s-au pus atunci în funcţiune 44 MW hidrocarburi şi 25 MW solar).

De asemenea, dacă la final de 2022 erau doar 40.171 de prosumatori, cu o capacitate instalată cumulată de 417 MW, la sfârşitul anului 2023 numărul acestora a depăşit 100.000, cu o capacitate instalată care, cel mai probabil, a depăşit 1.500 MW, mai mult decât puterea instalată a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, se menţionează în comunicat.

“Faptul că în 2023 capacităţile noi puse în funcţiune au fost de aproape 10 ori mai mari decât în anul anterior arată că România este tot mai atractivă pentru investitori în sectorul energetic, mai ales pe segmentul energiei verzi. Ne aşteptăm ca la final de 2024 creşterea să fie şi mai mare, având în vedere că am reuşit să finalizăm finanţarea proiectelor din investiţia 1 – PNRR, care însumează aproape 1.700 MW. Mă aştept ca o mare parte dintre aceste investiţii să fie finalizate până la sfârşitul anului, în baza angajamentului beneficiarilor. Se adaugă investiţia în centrala nouă pe gaz de la Iernut, un proiect blocat ani de zile, cu şanse reale de punere în funcţiune în decembrie 2024, care va adăuga o putere instalată de 430 MW la sistemul energetic naţional. Plus o serie de investiţii private, care nu au apelat la sprijin guvernamental, deci bilanţul pe anul în curs va fi şi mai bun”, a subliniat ministrul Energiei.

Acesta a mai semnalat că, dacă în 2023 România a fost exportator net de energie electrică, după mulţi ani în care a apelat mai mult la importuri, prin aceste noi investiţii este şi mai bine poziţionată să îşi atingă potenţialul de lider regional şi hub energetic pentru întreaga regiune.

“Asta înseamnă mai multă producţie, deci potenţialul reducerii preţurilor şi a facturilor pentru români, dar şi competitivitate mai mare pentru economia naţională, noi locuri de muncă şi dezvoltare accelerată”, a punctat Burduja.

Sursa citată mai subliniază că Ministerul Energiei se apropie de finalizarea procedurilor pentru implementarea Contractelor pentru Diferenţă (CfD), care vor susţine, prin două licitaţii succesive, în 2024 şi 2025, investiţii în producţia de energie solară şi eoliană cu o putere instalată totală de 5.000 MW.

“Preţul de referinţă va fi fixat pentru 15 ani, într-un mod transparent şi competitiv, oferind predictibilitate investitorilor. Noile capacităţi vor însemna şi mai multă energie electrică produsă în România”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce priveşte prosumatorii, creşterea acestuia segment a fost spectaculoasă în 2023. Datele ANRE pentru 31 decembrie 2023 nu sunt încă disponibile, dar numărul prosumatorilor la 1 noiembrie depăşise 101.000, cu o putere instalată de 1.298 MW. Estimările ANRE arată că, cel mai probabil, puterea instalată la prosumatori depăşeşte 1.500 MW, în prezent.

“Fenomenul prosumatorilor este în linie cu ceea ce ne dorim pentru viitorul sectorului energetic românesc: descentralizare, decarbonizare, digitalizare. Prosumatorii construiesc efectiv acest viitor în 3D, iar asumarea mea ca ministru al Energiei este de sprijinire a prosumatorilor. Aceştia consolidează rezilienţa furnizării energiei electrice la nivelul gospodăriilor din România, sprijină procesul de tranziţie verde şi ating un grad înalt de digitalizare, ceea ce permite un management mai bun la nivelul fiecărui punct de consum”, a afirmat Sebastian Burduja.