Klaus Iohannis a descoperit in urma cu 4 ani, ieri si-a amintit si Virgil Popescu: Romania mai vrea doua reactoare nucleara dar pierde specialistii pe banda
Cea mai mare problema a sectorului nuclear din Romania este resursa umana, in conditiile in care oamenii se instruiesc la centrala de la Cernavoda, apoi pleaca in alte tari, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
“Am discutat despre problemele care sunt şi cum putem trece peste ele. Avem o provocare foarte mare: sa construim unitatile 3 şi 4, sa retehnologizam unitatea 1, iar cea mai mare provocare este resursa umana. Avem nevoie de resursa umana calificata, profesionista, aşa cum este acum”, a precizat ministrul.
“Provocarea cea mai mare va fi sa asiguram resursa umana pentru functionarea unitatilor 1 şi 2 şi pentru constructia şi functionarea reactoarelor 3 şi 4. Oamenii vin, stau aici, sunt instruiti, instruirea unei persoane din domeniul nu este simpla, dureaza foarte mult, dupa care, evident, omul cauta ceva mai bun şi sunt oameni care au plecat de la Cernavoda şi lucreaza in alte tari in sectorul nuclear. Trebuie sa fim pregatiti sa trecem şi peste acest lucru, sa gasim şi sa aducem oameni tineri, oameni noi. Este o mare provocare, pentru a mentine standardul de eficienta şi de securitate nucleara”, a completat oficialul guvernamental.
Discutia despre riscul pe care energetica nucleara din Romania il are prin exodul din ce in ce mai alarmant al specialistilor nu este o noutate. Dimpotriva, semnalul de alarma a fost tras in urma cu cativa ani si inclusiv publicatia Energy-Center a organizat o dezbatere pe aceasta tema in urma cu patru ani. Asadar, problema este un veche. Pentru ca nu s-a intamplat efectiv nimic in sensul de a stopa acest exod si mai ales de a pregati in continuare o rezerva de personal specializat, inclusiv in cazul operarii unor alte doua noi reactoare, ne permitem sa amintim cateva din problemele surprinse de publicatia noastra la conferinta cu titlul “Resursele umane – cea mai mare provocare pentru proiectele actuale si de viitor in domeniul nuclear”. Iata concluziile acestei dezbateri.
Exodul fortei de munca inalt calificate din Romania a inceput sa ameninte si domeniul nuclear, in ciuda faptului ca investitiile in specialisti au fost o prioritate ani la rand pentru statul roman. Constructia de noi unitati nucleare in tarile din jurul nostru, dar mai ales din zona Orientului au devenit un magnet pentru specialistii romani, extrem de bine cotati pe pietele internationale. Primul semnal al unei posibile emigrari masive a specialistilor l-a dat Nuclearelectrica, compania care opereaza unitatile unu si doi de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda, care face eforturi din ce in ce mai mari pentru pastrarea specialistilor in Romania. Dar nu numai productia de energie din surse nucleare este afectata de acest fenomen, ci si cercetarea, agentiile de specialitate sau invatamantul Aflat in vizita la Centrala de la Cernavoda, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a recunoscut ca „trebuie sa gasim metode sa-i tinem pe oameni aici. Asta inseamna, cu siguranta, un parcurs, o cariera previzibila, dar inseamna si salarii decente”, a declarat seful statului.
Plecand de la aceasta realitate din ce in ce mai ingrijoratoare, industria nucleara din Romania, reprezentata de Forumul Atomic Roman-Romatom, cu sprijinul publicatiei noastre a incercat sa identifice cauzele fenomenului si masurile ce trebuiesc luate urgent, pentru a nu pune in pericol un domeniu in care Romania inca mai exceleaza in randul tarilor ce fac parte din clubul nuclear. Daca efectele sunt evidente, cauzele sunt din ce in ce mai complicate.
Suntem tentati sa credem ca, asa cum se intampla si in domeniul medicinei, salariile (sau mai bine zis veniturile specialistilor din Romania) ar sta la baza exodului. Partial gresit, recunosc reprezentantii industriei nucleare, mai important in acest context fiind lipsa unei perspective pentru specialistii existenti, dar mai ales pentru cei ce sunt pregatiti acum pe bancile facultatilor. Extrem de interesant si bine pozitionat a fost punctul de vedere al mediului universitar (au fost prezenti la dezbateri rectorii Universitatii Politehnice din Bucuresti, ai Universitatii Ovidiu din Constanta si ai Universitatii din Pitesti), care au accentuat lipsa de implicare a industriei si statului in acelasi timp in atragerea studentilor inspre domeniul nuclear, cu toate componentele lui (pozitia universitatilor o vom reda in materialul nostru viitor).
Sa fie, asadar, salariul sau lipsa de perspectiva principalele motive ale unui posibil exod masiv a specialistilor nuclearisti? Si una si alta. „Cei care pleaca din Nuclearelectrica trec printr-un interviu de exit. Peste 80% cei intervievati au mentionat drept principal motiv al plecarii salariul. Sunt platiti de trei ori mai bine in tarile din jurul Romaniei,” a afirmat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica la vremea respectiva. „Un specialist de acelasi nivel in Romania este platit cu o treime din cat primeste un specialist din tarile din jur, precum Cehia si Slovacia. Deci aproape, unde omul poate sa zboare de doua ori pe luna sa-si vada familia. Nu mai vorbesc de tarile din Orientul Mijlociu, sau de China sau tarile dezvoltate, unde raportul este mult mai mare. Deocamdata nu ne confruntam cu plecari masive, dar sunt in ultima perioada plecari ale unor specialisti-cheie si am constatat ca trebuie sa fim capabili sa venim cu o alta schema de compensare a lor„, a completat doamna Lulache. In context ar fi de mentionat o anomalie legislativa, care nu permite companiilor de stat sa poata majora salariile angajatilor dupa criterii de performanta, dar asupra acestei chestiuni vom reveni.
Presedintele Forumului Atomic Roman-Romatom, domnul Ion Rotaru, nu considera ca salariile ar fi principala cauza a plecarii specialistilor, ci mai curand lipsa lor de perspectiva in domeniu. Constructia unitatilor trei si patru de la Cernavoda ar crea in industrie peste 16.000 de locuri de munca, iar cine ar avea garantia unui proiect de o asemenea anvergura cu siguranta ca ar avea incredere si in viitorul lui in domeniul nuclear din Romania. „Nu este cazul sa ne plangem de mila, trebuie sa avem o strategie clara legata de resursele umane si de viitorul domeniului, respectiv a provocarilor la care este supus. Trebuie un plan national, iar pentru a atinge acest obiectiv nu este suficient doar efortul si interesul companiilor private, statul trebuie sa se implice direct, caci mai intai de toate, domeniul nuclear este unul strategic. Noi putem transmite mesaje, dar nu putem face totul,” a declarat domnul Rotaru.
Este cat se poate de clar, rolul statului este unul implicit peste tot in lume, acolo unde se dezvolta capacitati nucleare. „Nu poti sa pui in seama industriei private toata responsabilitatea domeniului, de la productie la cercetare.Rolul statului este sa faciliteze proiecte, iar nevoile le creeaza consumatorul de forta de munca. Noi avem o atitudine gresita, defetista si motivam de fiecare data cand vrem sa facem un proiect major ca nu ne lasa Uniunea Europeana sau nu mai stiu ce alta entitate mondiala. Cand te prezinti in fata Comisiei Europene cu argumente si sti sa le sustii, asa cum au facut ungurii sau polonezii, Comisia Europeana nu se impotriveste,” a punctat Dorin Chirica, directorul Energonuclear, care a amintit in context ca programul nuclear britani a fost negociat astfel incat 60% din investitie sa fie acoperita de aportul industriei locale. Si acum ajungem la o alta mare dilema. Ce capabilitati mai are industria nucleara din Romania, in contextul in care proiectul Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda ar deveni realitate. Si cum reusim sa mentinem specialistii, respectiv sa formam altii noi, pana cand respectivul proiect va prinde contur? Deocamdata, specialistii pleaca pentru ca nu gasesc calitate si recunoastere si nu intrezaresc perspective favorabile. Mai tarziu cum va fi?”
Repetam, toate aceste pozitii au fost exprimate in urma cu patru ani si mare lucru nu s-a schimbat intre timp. Unitatile 3 si 4 raman o incertitdine, industria nucleara este pe cale de disparitie, iar profesionistii continua sa plece. Mai putem salva ceva?
problema specialistilor nu se pune numai pentru nuclearelectrica !
In tot sistemul energetic romanesc a scazut dramatic numarul specialistilor…incepind cu Ministerul Energiei-care are un nivel de expertiza extrem de scazut- rezultatele managementului lor fiind vizibile in ultimii 30 de ani de scadere continua a competitivitatii energeticii din Romania si terminind cu operatorii si tehnicienii din centrale, statii, etc., etc.
Mai rau…nu mai exista cercetrare, engineering, proiectare, constructii, montaje, etc., etc.
In urmatorii 100 de ani, nu vom mai fi in stare sa construim un baraj tip Vidraru, sau o termocentrala medie, etc.etc…de ce ? pentru ca nu mai stim si pentru ca nu mai avem cu cine si pentru ca nu mai avem cu ce !
Asta este realitatea generala, nu punctuala pt. nuclearelectrica