Legea offshore pusa pe off

Legea offshore este,mai nou, marul discordiei in coalitie. Avea dreptate fostul presedinte Traian Basescu care s-a referit la actiunea sau inactiunea celor doi lideri ai coalitiei de guvernare, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.

Acesta din urma este exponentul intereselor multinationalelor, in primul rand al Exxon si OMV. Sa ne amintim ca el ca premier si Varujan Vosganian ca ministru al Economiei, au semnat în 2008 acordurile de concesiune privind expoatarea rezervelor de titei si gaze din Marea Neagra pe o perioada de 30 de ani si în conditii nefavorabile României. Tot ei in 2007 au promovat o ordonanta de urgenta prin care au modificat legea petrolului si contractele de impartire a productiei, incheiate in 1992 cu concesionarii resurselor din platoul continental al marii.Prin acesata ordonanta, Romania renunta la cota parte de 45% din productia de titei si gaze extrase din Marea Neagra. Prin acordurile de concesiune si exploatare incheiate in 2008, statul roman urma sa incaseze doar o redeventa cuprinsa intre 3,5-13 %, cata vreme redeventa in Austria este intre 19-22%, in Germaria intre 18-40% si in Bulgaria 25%.

Versiunea din iulie, echitabila si pentru stat si pentru concesionari

La fel de daunatoare interesului national este si inconsecventa lui Liviu Dragnea. Suntem deja la a 4-a versiune in Parlament, doar anul acesta. Asta evident ca este de natura sa ne decredibilizeze si sa induca un sentiment de impredictibilitate in materie fiscala.

Versiunea aprobata in iulie in Camera Deputatilor era una onesta si echitabila, atat pentru statul roman, cat si pentru cei 5 concesionari: Exxon, OMV, Lukoil, Black See Oil & Gas, Romgaz. Pastra redeventele din acordurile de concesiune semnate in 2008. Impunea un impozit pe venitul suplimentar intre 30 si 50 %, mai mic decat impozitul practicat in Marea Britanie, unde este de 62,5%, in Olanda de 50% si in Norvegia de 53%. Mai mult decat atat, le recunosteam concesionarilor un drept de deductibilitate fiscala de 60% a investitiilor in exploatare si productie din venitul suplimentar.

In conditiile in care Romgaz si OMV, raportau un profit de 3 mld lei, respectiv 5 mld lei, in anii precedenti, cand aveam un pret reglemntat de 45 lei/mwh, este evident ca la pretul actual de peste 100 lei/mwh si profitul e dublu, situatie in care nu  se mai impunea acordarea acestei facilitati fiscale. Si totusi am facut-o ca investitorii sa fie multumiti. Doar ca ei vor resursele tarii pe nimic.

Obligatia impusa concesionarilor de a comercializa 50% din productia de gaze extrase din Marea Neagra pe piata romaneasca este una corecta care vine sa asigure independenta energetica totala a Romaniei si sa anuleze dependenta de gazul rusesc din lunile de iarna. La presiunea Exxon si OMV, precum si a demnitarilor SUA, Austriei si Germaniei, presedintele Iohannis a refuzat sa promulge legea, trimitind-o la Parlament spre reexaminare.

In Senat, ca si in februarie, a trecut o varianta a legii ,care ii favoriza pe titularii de acorduri de exploatare, in detrimentul Romaniei. La Camera am corectat textul legii adoptat de Senat.Sigur nu puteam accepta impozit zero pe venitul suplimentar, cata vreme dublarea pretului la gaz este rezultatul unui act administrativ al Guvernului Romaniei,un efect al liberalizarii pietei de gaze si a dereglementarii pretului.

Cresterea pretului la gaze de la 45 lei/mwh la 116 lei/mwh nu este rezultatul unor investitii suplimentare ale concesionarilor. La fel cum inacceptabil pentru statul roman era si exportul in totalitate a productiei de gaze extrase de pe platoul continental al Marii Negre. Dupa ce ca nu le luam niciun impozit pe venitul suplimentar, sa le mai restituim si impozitul pe venitul suplimentar, incasat de bugetul de stat in perioada 2014-2018, ar fi echivalat cu un veritabil act de tradare al interesului national, avand consecinte negative si asupra bugetului de stat.

Ultimele modificari aduse legii, in Comisia pentru Industrii si Servicii,prin care crestea impozitul pe venitul suplimentar de la 30-50% la 30-70% si se injumatatea deductibilitatea fiscala a investitiilor din venitul suplimentar de la 60% la 30%, nu sunt de natura sa schimbe radical si profund pachetul de facilitati fiscale, acordate investitorilor cu prea multa generozitate.

Obligatia nostra ca parlamentari este, in primul rand, de a maximiza veniturile pe care statul roman le va incasa de pe urma concesiunii celei mai mari rezerve de gaze din Europa Centrala. Evident trebuie sa cream un cadru fiscal predictibil si prietenos si pentru investitori.Reprosul unor parlamentari care nu au fost de acord cu ultima versiune a legii consta in lipsa unui studiu de impact bugetar.Dar,in februarie sau in septembrie cand au votat in Senat,cu o larga majoritate,concesionarea resurselor tarii pe nimic au avut un studiu de impact? Nici atunci nu au avut “evaluari,note explicative sau studii”.Adevarul e ca pe cele doua versiuni ale Senatului Romania pierdea zeci de miliarde de euro,pe cele doua versiuni de la Camera Deputatilor Romania castiga intre 10- 20 miliarde euro.

Razboaiele secolului XXI se duc pe resurse. Lupta impotriva terorismului, drepturile omului, rasturnarea unor regimuri dictatoriale sunt doar pretexte. Miza reala o reprezinta, resursele de hrana si cele minerale. Doar guvernele care au acces la resurse, vor putea asigura securitatea sociala si prosperitatea economica a natiunilor pe care le conduc. Intr-o economie de piata nu e neaparat o crima cand un stat isi vinde resursele. E doar prostie. Dar e un act de tradare nationala cand le vinde ieftin.

Ori toate guvernele Romaniei de dupa ‘90 nu au stiut sa vanda si sa se vanda, decat pe preturi derizori. Am fost dintodeauna foarte voluntari, cand e vorba de a da, timizi, complexati si umili, cand e vorba de a cere. Am platit greu tribut, tuturor marilor puteri occidentale pentru a fi acceptati in UE.Platim si azi.Dar pana cand?