Lumea se schimba : let’s be smart

Razvan Nicolescu

Un post de televiziune mi-a cerut parerea in legatura cu intentia autoritatilor de a conecta toata populatia României la conductele de gaz natural si de a trece toata incalzirea in mediul rural si in micile orase pe gaz natural.

Mi-am aratat dezamagirea in legatura cu aceasta intentie larg sustinuta in mediul politic si am catalogat-o ca fiind o mare greseala. Faptul ca astfel de lucruri se intâmpla fara o minima analiza de impact a intrat deja, din pacate, in comportamentul nostru institutional profund gresit.

In loc sa adreseze problemele reale ale conectarilor la gaz natural, inclusiv perioadele mari de asteptare, autoritatile de reglementare incearca sa induca ideea, intr-o maniera populista si ipocrita, ca aceste conectari vor fi „gratis”. Costurile cu unele conectari absolut ineficiente economic nu vor fi acoperite nici de stat si nici de agentii economici care nu au cu ce sa le acopere. Este evident ca nu vor fi gratis si ca vor fi suportate de ceilalti consumatori, foarte probabil, prin tarife finale crescute la gaz natural. Aici vorbim de multe miliarde de euro deoarece autoritatile vor sa conecteze toata populatia României, adica chiar si locuinte aflate in vârf de munte.

Daca am fi vorbit de un astfel de proiect acum 20-30 ani poate as fi inteles conectarea intregii populatii a României pentru ca perspective sectorului de gaz natural erau altele desi tara noastra nu are un relief si o densitate a populatiei care sa favorizeaza acest lucru. Acum insa, in plina lupta impotriva schimbarilor climatice, sa ne conectam toti la un combustibil ce polueaza si pe care unele tari au inceput sa il interzica este ceva ce nu inteleg deloc. Este adevarat ca polueaza mai putin decât carbunele sau petrolul, insa mult mai mult decât energia regenerabila sau cea nucleara. In cazul construirii de racordari si conducte noi, vorbim de investitii strategice pe termen lung. Nu sustin interzicerea utilizarii gazului natural pentru ca el este util tranzitiei energetice, ci doar nevoia de a fi prudenti in extinderea utilizarii individuale de catre populatie, in prezent doar aproximativ 40% din gospodariile din Romania fiind conectate. Pentru marile centrale de cogenerare, cum sunt cele din Bucuresti, gazul trebuie sa mai ramâna solutia corecta inca mult timp de acum incolo pentru ca nu exista o alternativa cu un randament mai bun deocamdata. Pentru celelalte gospodarii neconectate la gaz natural solutia este trecerea treptata la randamente mai bune, la solutii individuale si la incalzirea pe baza de energie electrica provenita din surse curate.

Agentia Internationala pentru Energie Regenerabila (IRENA) estimeaza ca pana in 2050, 60% din sectorul rezidential se va incalzi pe baza de energie electrica, in mare parte provenind din energia regenerabila. Ce face Romania? In loc sa se puna pe valul international si sa capitalizeze cu inteligenta si rabdare de pe urma acestor schimbari, tocmai se pregateste sa risipeasca niste miliarde de euro intr-o directie opusa celei in care se misca restul lumii. Chiar si Polonia, o tara ce nu e in prima linie in privinta luptei impotriva schimbarilor climatice, isi propune ca pana in 2030 sa atinga o ponderea a energiei regenerabile in sectorul de incalzire de minim 20%. Vrem sa facem o tranzitie de la paie si coceni in mediu rural la gaz natural si o alta de la gaz natural la electric dupa? Cine suporta costurile cu doua tranzitii? Afirmatia mea poate fi combatuta prin faptul ca incalzirea pe gaz natural este mai ieftina in prezent deoarece acest lucru se intâmpla pentru ca avem o piata de energie electrica nereformata, ramasa in urma, o piata care nu genereaza un tarif corect al energiei pentru perioada de gol (noapte) ce ar trebui sa fie foarte, foarte mic. De exemplu, in luna octombrie 2020, in Bruxelles, preturile furnizate de furnizorul Mega pentru orele de noapte au fost la jumatate in comparatie cu preturile altor furnizori pentru perioada de zi, conform energyprice.be

O astfel de decizie de crestere a conectarii masive a populatiei la gaz natural ar avea, poate, sens daca ar fi in Romania o mare productie nationala de gaz natural si preturi extrem de mici. Nu e cazul. Avem o productie anuala in scadere accelerata ce nu acopera consumul actual. In anul 2019, conform rapoartelor anuale ale Petrom si Romgaz, productia autohtona a scazut cu aproximativ 5% in comparatie cu anul precedent. In ceea ce priveste resurse noile resurse din Marea Neagra, ele sunt de nivel mic/mediu si au devenit incerte din cauza faptului ca investitiile sunt blocate, fara vreo certitudine ca vor fi deblocate vreodata. Oricum, daca ele ar fi exploatate cândva nu ar ajunge nici pentru revigorarea sectorului chimic si petrochimic ce produce un mare dezechilibru pe balanta comerciala a tarii, ca sa nu mai zic de marile centrale de cogenerare inca in viata si de cele ce ar putea inlocui carbunele pe care ne pregatim sa il inchidem rapid, neavând nicio solutie de compatibilizarea a sa cu cerintele de mediu.

Cine ar putea aproviziona acesti noi si multi consumatori casnici de gaz natural in urmatorii zeci de ani? Exista doar o solutie realista : Gazprom. Romania e pe cale sa isi arunce cu voiosie populatia tarii la bratele Gazprom care abia asteapta sa se joace politic cu pretul gazului natural si cu siguranta furnizarii.

Suntem pe cale sa facem una dintre cele mai mari greseli strategice in energie din intreaga noastra istorie, generatia vizionara care facea din Timisoara primul oras cu iluminat stradal la nivel mondial sau din Ploiesti primul oras din lume cu rafinarie sau generatia care construia strategic in tara noastra un ciclu nuclear complet fiind deja de domeniul trecutului ca si gândire strategica.

In loc sa ne stabilim rapid niste prioritati clare in tranzitia energetica, sa ne asumam neutralitatea in privinta de emisiilor de gaze ce produc efect de sera, sa ne dezvoltam o industrie locala producatoare de echipamente care sa capitalizeze zecile de miliardele de euro alocate de Bruxelles, sa cream noi locuri de munca, sa producem panouri fotovoltaice si baterii local si apoi sa le instalam pe bani europeni in casele oamenilor de la noi care se incalzesc cu paie, sa ne ajutam industria si populatia sa consume mai eficient, noi ne pregatim, aproape in consens politic, sa aruncam pe geam miliarde de euro construind noi racordari si conducte de gaz ce nici macar nu pot distribui hidrogen si gaze verzi si care, daca nu vor ramâne goale, vor umple conturile Gazprom.

Lumea se misca. Lumea se schimba. Trebuie sa intelegem schimbarea. Pentru noi si copiii nostri : let’s be smart.

*Gândurile exprimate mai sus reprezinta pozitia mea personala, fiind rodul a douazeci de ani de activitate in energie la nivel national si international. Nu am nici un interes personal in acest subiect insa am scris aceste lucruri cu speranta ca, poate, vor ajuta sa intelegem greselile strategice pe cale sa le facem. Daca nu voi reusi acest lucru, macar, peste ani nimeni nu va putea spune ca nu s-a stiut.

(Articol preluat de pe Contributors.ro)