Mai are nevoie România de contracte pentru diferență ca să stimuleze investițiile în generarea de energie?

Despre contractele pentru diferență (CfD) a început să se vorbească în România prin anul 2018, când investițiile în poducția de energie (de orice fel) păreau a fi blocate total. Interesant este că, cel puțin în prima fază, această formă de stimulare a investițiilor viza în principal Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și eventual sprijinirea unor noi unități pe gaze. Lucrurile au luat o întorsătură radicala în momentul de față, când lansarea primei scheme pentru CfD vizează exclusiv investițiile în energia regenerabilă, respectiv fotovoltaic și eolian. Din aceste motive, ca să răspundem la întrebarea din titlu, considerăm că CfD-urile nu și-ar avea rostul pe acest segment, aflat într-o expansiune accelerată, cu sau fără sprijin din partea statului.

În schimb, proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă (chiar și retehnologizarea Unității 1), centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești sau energia offshore din Marea Neagră ar avea nevoie de stimulente din partea statului ca de aer. Ele sun vitale pentru producția de energie în bandă a României și pentru asigurarea echilibrelor din sistem. Ce vedem însă? Aceste proiecte ar putea intra în schema de finanțare ceva mai târziu și nu se știe când.

“România lansează prima schemă pentru contracte pentru diferenţă. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în urma unor licitaţii se vor determina preţuri fixe pentru 15 ani de zile pentru investitori pentru vânzarea de energie electrică. Deci un investitor care va câştiga aceste licitaţii competitive va putea să vândă energia electrică la un preţ astfel fixat timp de 15 ani. Predictibilitate, sprijin pentru investiţii şi energie verde, pentru că anul acesta licitaţia vizează 1.500 de megawaţi, 1.000 eolian, 500 solar şi avem încă 3.500 de megawaţi preconizaţi pentru anul viitor, o nouă licitaţie, unde vom vedea câţi se vor duce către eolian şi câţi către solar. În momentul acesta ar fi 2.000 solar şi 1.500 eolian, dar mai discutăm anul viitor, în funcţie şi de cum merge această licitaţie”, a explica ministrul Sebastian Burduja la o conferinţă de presă organizată cu ocazia evenimentului dedicat clarificărilor adresate de potenţialii beneficiari ai programului CfD.

Ca să înțelegem și mai bine ce efecte va avea această schema de sprijin trebuie să spunem că cei ce vor suporta ajutorul vor fi consumatorii din România, fie casnici fie agenți economici. Cu alte cuvinte, așa cum se întâmplă în cazul tarifelor reglementate aplicate distribuitorilor și transportatorului de energie, care se regăsesc în facture finală, de data aceasta vor intra în facturi și taxele aferente sprijinului asigurat de contractele pentru diferență. Nu întîâmplător, în urmă cu cinci ani, cand s-a lansat ideea CfD-urilor, Asociația marilor consumatori industriali din Români a reacționat vehement împotriva acestora. Se va repeta istoria? Nu știm, cert este că suportul acordat energiei regenerabile ridică multe semne de întrebare.

România lansează prima schemă pentru contracte pentru diferenţă şi este foarte important ca aceasta să meargă foarte bine, pentru ca apoi să facem noi scheme de CfD şi pentru celelalte tehnologii, pentru nuclear, pentru stocare în baterii sau offshore wind, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Burduja a subliniat că este vorba despre un jalon din PNRR, un angajament al României, dar şi un model practicat de foarte multe alte state şi care funcţionează destul de simplu.

“Când preţul din piaţă este mai mare decât preţul setat în urma licitaţiei, atunci producătorul returnează diferenţa statului. Când preţul este mai mic, statul compensează diferenţa şi aduce producătorul şi de fapt vânzătorul de energie electrică la preţul fixat. Ne dorim o competiţie cât mai strânsă, cât mai intensă. Sala e plină astăzi, au venit zeci de investitori din întreaga lume şi de altfel, despre România se vorbeşte în foarte multe locuri în ceea ce priveşte sectorul energetic”, a mai spus ministrul Energiei.

Totodată, acesta a adăugat că este o primă schemă pentru contacte pentru diferenţă, dar este un instrument des utilizat, o formă de ajutor de stat.

“Vizăm şi sectorul nuclear. Nuclearelectrica are nevoie de o asemenea schemă pentru retehnologizarea Unităţii unu, dar şi pentru reactoarele trei şi patru, foarte probabil. De asemenea, partea de stocare în baterii şi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de tipul Tarniţa-Lăpuşteşti. Şi, nu în ultimul rând, offshore wind, deci eolian offshore, de asemenea, vom face schemă de contracte pentru diferenţă. E foarte important ca această primă licitaţie să meargă foarte bine, ca apoi să capitalizăm acest moment şi să facem noi scheme de contracte pentru diferenţă şi pentru celelalte tehnologii”, a punctat Sebastian Burduja.

Ordinul Ministrului Energiei şi anexele aferente schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă (CfD), destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile, respectiv energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, a fost publicat la începutul lunii septembrie în Monitorul Oficial.
De asemenea, au fost stabilite regulile procedurii de ofertare pentru prima licitaţie din acest program.

“Intrăm pe ultima sută de metri pentru lansarea primei licitaţii din cadrul schemei CfD, care va susţine dezvoltarea de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 500 MW şi proiecte eoliene onshore de 1.000 MW. Investitorii vor beneficia de un sprijin sub forma unui contract pentru diferenţă, care le va garanta un preţ fix de vânzare a energiei electrice pentru o perioadă de 15 ani. Preţul va fi stabilit în urma unei licitaţii competitive, cu un prag maxim de pornire de 78 EUR/MWh pentru proiectele fotovoltaice şi 82 EUR/MWh pentru cele eoliene onshore. Invit cât mai mulţi investitori să participe la această licitaţie şi să contribuie la transformarea sectorului energetic din România. Cu cât vom avea mai mulţi ofertanţi, cu atât vom reuşi să accelerăm schimbarea necesară pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei din surse regenerabile, la un cost competitiv. Reamintesc faptul că România este prima ţară care a reuşit finanţarea schemei CfD din Fondul pentru Modernizare, obţinând o sumă de 3 miliarde de euro în acest scop”, declara Burduja, citat într-un comunicat al ministerului.

Depunerea ofertelor în cadrul acestei prime scheme va avea loc la mijlocul lunii noiembrie, până la jumătatea lunii decembrie anticipându-se evaluarea ofertelor. Semnarea contractelor pentru prima licitaţie este aşteptată să se finalizeze până la sfârşitul acestui an.