Mai poate juca Romania pe cartea gazelor naturale in anii viitori?
In momentul de față, dată fiind conjunctura internațională, răspunsul la această întrebare este unul categoric afirmativ. În ciuda ambițiilor unor reprezentanți ai Comisiei Europene de a scoate gazele naturale de pe agenda combustibililor viitorului se pare că realitatea energetică a lumii demonstrează altceva. Gazele nu numai că sunt un combustibil de tranziție, dar vor reprezenta și o resursă energetică din ce în ce mai la îndemână. Descoperiri majore, pe lângă cele deja existente, dezvoltarea rețelelor de transport și mai ales accesul la gazele lichefiate arată că nici o țară din lume nu ia în considerare să renunțe cu adevărat la gazele naturale, dimpotrivă. România va avea peste cinci ani, în cel mai fericit caz, gaze care să exceadă consumul intern și o disponibilitate de export chiar și în condițiile în care vor apărea noi centrale electrice care vor utiliza gazele naturale. Să nu ne culcăm însă pe o ureche, așa cum declarau recent autoritățile de la București, că vom deveni cel mai mare producător de gaze din Europa. În competiție cu noi sunt turcii, grecii și bulgarii, care și-au asigurat rute de aprivizionare din zona Caspicii, vin din spate spaniolii și italienii, care vor lua gaze din Africa de Nord și deja s-a deschis culoarul pentru importurile masive de gaze lichefiate din orice zonă a lumii. In acesti cinci ani se va fi terminat și războiul din Ucraina și nimeni nu poate garanta că gazele din Rusia nu vor ajunge din nou ăn Europa. Așadar vom ajunge cel mai probabil la o supraofertă de gaze în piață, ceea ce va genera și un preț scăzut al acestui combustibil. Când prețul este scăzut industria prelucrătoare poate lua avânt, căci valorificarea maximă a acestei rusurse nu constă în arderea ei, ci în prelucrare. Aici intră în joc industria chimică, blocată în prezent de criza gazelor din perioada ultimilor ani. România are o șansă imensă pentru a-și valorifica superior gazele naturale. Dacă o ratează și de data asta înseamnă că extracția gazelor din Marea Neagră, la costurile actuale, nu ne va ajuta cu mare lucru.
Cele mai mari firme din lume domeniul combustibililor fosili consideră că tranziția către un viitor verde va necesita mult mai mult gaz natural. De la Shell la Chevron, cei mai mari producători din lume intenționează să accelereze investițiile în acest combustibil, arată o analiză Bloomberg.
China continuă să semneze acorduri pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) până în 2050, iar importatorii europeni nu sunt mult în urmă. Statele Unite avansează cu noi proiecte care le vor face să devină principalul exportator mondial de GNL în viitorul apropiat.
Această dinamică marchează un punct de cotitură pentru gaze. Combustibilul fosil “cel mai curat” a fost văzut ca o punte pe termen scurt către surse de energie mai ecologice, iar ecologiștii au încercat să îl elimine treptat. Acum, ideea că cererea de gaze va atinge un vârf în curând dispare.
“Vânzătorii de GNL se uită în jurul acestei piețe și se simt destul de încrezători că cererea de gaze va fi alături de noi pentru decenii de acum încolo”, a declarat Ben Cahill, membru senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank din Washington.
Invazia Rusiei în Ucraina, precum și criza energetică și creșterea record a prețurilor care a urmat, au schimbat perspectivele pe termen lung pentru gazele naturale. Europa se grăbește să înlocuiască combustibilul rusesc, în timp ce națiunile emergente semnează acorduri pe termen lung pentru a evita viitoarele penurii.
China a semnat marți un acord pe 27 de ani cu Qatar pentru a-și proteja securitatea energetică, iar un importator german a semnat joi un contract istoric pentru a cumpăra GNL din SUA până în 2046 – chiar dacă Germania își propune să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon cu un an înainte de această dată.
Aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de noi capacități de producție de gaze au fost aprobate de la invadarea Ucrainei de către Rusia, o rată aproape dublă față de deceniul trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Dublarea producției de gaze are sens și pentru acționari, a declarat Saul Kavonic, analist în domeniul energiei la Credit Suisse Group AG, cu sediul la Sydney. Combustibilul a fost profitabil în ultimii ani, în timp ce urmărirea obiectivelor de energie verde a fost mai mult o luptă, a spus el.
Gazul a fost principalul motor al câștigurilor pentru companiile energetice, inclusiv Shell și BP, în ultimii ani. Producătorii au plonjat în afacerea cu energie regenerabilă, cu marje mai mici, cu ani în urmă, dar acum regândesc aceste investiții din cauza randamentelor slabe.
“Gazul natural lichefiat va juca un rol și mai important în sistemul energetic al viitorului decât cel pe care îl joacă în prezent”, a declarat luna aceasta Wael Sawan, directorul general al Shell, în fața investitorilor, în timp ce a prezentat o schimbare de strategie după ce a fost promovat în această funcție în ianuarie. “GNL poate fi transportat cu ușurință în locurile unde este cel mai mult nevoie de el. În plus, în medie, gazele naturale emit cu aproximativ 50% mai puține emisii de carbon decât cărbunele atunci când sunt folosite pentru a produce electricitate.”
Shell intenționează să crească investițiile în gaze naturale cu aproximativ 25% în acest an, până la un nivel record de 5 miliarde de dolari, și să mențină cheltuielile la acest nivel până în 2025. Anul trecut, compania cu sediul la Londra s-a alăturat Exxon Mobil și ConocoPhillips pentru a investi în expansiunea de 30 de miliarde de dolari a Qatarului în domeniul GNL, cea mai mare investiție din istorie în acest sector.
Gazele sunt, de asemenea, esențiale pentru planurile de creștere ale grupului energetic italian Eni – aceasta a fost o motivație importantă în spatele tranzacției de vineri, în valoare de 4,9 miliarde de dolari, pentru a cumpăra Neptune Energy Group.
De asemenea, cei mai mari doi producători de gaze naturale din România au convenit în această săptămână să investească până la 4 miliarde de euro (4,4 miliarde de dolari) într-un proiect de gaze din Marea Neagră, după zeci de ani de dezbateri.
Se estimează că producția de gaze naturale din acest proiect al Petrom și Romgaz va începe în 2027. Companiile estimează, astfel, că România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom, spune că această decizie finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep ar fi chiar “un nou capitol pentru sectorul energetic românesc”. “Împreună cu partenerul nostru, Romgaz, intrăm în faza de dezvoltare a primului proiect offshore de mare adâncime din România. Proiectul va contribui la creșterea economică a României și va consolida securitatea energetică a țării. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția este echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a ~ 4,3 milioane de gospodării multiplicată de ~ 30 de ori. De asemenea, este un pas major pentru strategia noastră 2030 prin care susținem tranziția energetică în Romania și în regiune”, a transmis Verchere.
„Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune din perspectiva asigurării necesarului de gaze naturale și tranziției energetice a țării. Începând cu 2027 vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potențialul de a crește semnificativ producția de gaze naturale a țării. Suntem mândri să fim parte a unui proiect inovator, care va aduce beneficii semnificative pe termen lung”, a completat Răzvan Popescu, director general Romgaz.
La rândul lor, Chevron și Exxon suplimentează personalul pentru a-și dezvolta activitățile de tranzacționare a gazelor naturale la Londra și Singapore.
În SUA, dezvoltarea de noi instalații de GNL este susținută de cumpărătorii din țări precum Germania și Japonia – ambele cu obiective ecologice ambițioase – care semnează contracte pe termen lung cu exportatorii. TotalEnergies a dat un impuls în această lună planurilor de construire a unui terminal de export în SUA, acceptând să cumpere participații la proiect și la dezvoltatorul acestuia. De asemenea, compania franceză se află în discuții cu Arabia Saudită pentru a investi în proiectul său masiv de gaze naturale.
Cu toate acestea, există o dezbatere cu privire la cantitatea de gaz și la investițiile care vor fi necesare, cererea urmând să depindă de succesul pe care îl vor avea națiunile în reducerea emisiilor.
Agenția Internațională pentru Energie spune că cererea de gaze trebuie să scadă dramatic până la sfârșitul deceniului pentru ca lumea să rămână pe drumul cel bun pentru a atinge nivelul zero net zero până în 2050. În 2021, agenția a calculat că toate noile exploatări de petrol, gaze și cărbune trebuie să fie oprite pentru a îndeplini acest scenariu.
Producătorii și instituțiile financiare trebuie “să se angajeze să pună capăt finanțării și investițiilor în explorarea de noi zăcăminte de petrol și gaze și în extinderea rezervelor de petrol și gaze”, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, în fața presei în această lună la New York. “Ne îndreptăm spre dezastru, cu ochii larg deschiși”.
Unul dintre cele mai mari argumente împotriva gazelor naturale este reprezentat de emisiile de metan, un produs secundar al producției de gaze care reține de peste 80 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon în primele două decenii în atmosferă.
Pentru a comercializa gazul natural ca o alternativă curată la cărbune, marii producători de energie depun eforturi pentru a reduce emisiile de metan. Shell, Exxon Mobil și alți mari producători își propun să obțină emisii de metan “aproape zero” până în 2030, în cadrul unei inițiative lansate anul trecut.
“Luând în sfârșit în serios reducerea emisiilor de metan, marile companii energetice cred că pot reuși să aibă o contribuție pozitivă la schimbările climatice și să își păstreze activele relevante din punct de vedere comercial”, a declarat Ira Joseph, cercetător global la Center on Global Energy Policy din cadrul Universității Columbia.