Marian Nastase, Alro: Daca nu facem centrale pe gaze vom avea un dezechilibru atat de mare in sectorul energetic national incat o sa vedem preturi de trei ori mai mari decat azi.

Pretul energiei se va tripla in urmatorii ani, atat pentru consumatorii casnici, cat si pentru cei industriali, daca nu vor fi construite noi capacitati de productie a electricitatii in Romania, a declarat Marian Nastase, presedintele Consiliului de Administratie al Alro, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Pentru ca aceste centrale sa poata fi construite, este nevoie de contracte pe termen lung pentru vanzarea energiei, imposibile conform legislatiei actuale, fara de care nicio banca nu va finanta astfel de proiecte, semnaleaza Nastase.

Producatorul de aluminiu Alro Slatina este si cel mai mare consumator de energie din Romania. Incepand din 2019, compania beneficiaza de o schema de compensare a costurilor cu emisiile, care ar trebui prelungita in acest an pentru perioada 2021-2030, spune reprezentantul companiei.

Marian Nastase a mai vorbit, in interviu, despre cum a schimbat pandemia comertul mondial, precum si despre masurile luate la Alro in primele luni ale anului trecut, astfel incat fabrica de aluminiu nu a fost inchisa niciun moment.

AGERPRES: Cum a fost anul trecut pentru Alro?
Marian Nastase: A fost un an straniu, ca pentru toata lumea. La inceput, in ianuarie-februarie anul trecut, cand aparuse pandemia in China, lumea era cam indiferenta, echipa noastra de paza si de pompieri a luat decizia sa cumpere masti, dezinfectanti. Existau pe piata, dar nu lua nimeni, pentru ca lumea inca nu credea ca se va extinde.

Apoi situatia a devenit brusc foarte complicata, odata cu focarul din Italia. Am facut atunci o celula de criza si am separat managementul in doua echipe: una condusa de domnul Dobra (Gheorghe Dobra, directorul general – n.r.) la Slatina si alta condusa de mine, la Bucuresti. In asa fel incat daca se ajunge la o situatie in care una dintre echipe se contamineaza, cealalta echipa sa poata sa preia functiile.

Am facut o analiza unde sunt aglomerarile de personal: portile, zona cantinelor si zona vestiarelor. Atunci am schimbat fluxurile, pana ne-am dotat cu scanere termice accesul s-a facut defazat. Am inchis cantina si am eliminat masa calda, am inlocuit-o cu masa rece, iar la vestiare, la fel, s-a intrat prin rotatie. Am facut achizitii de dezinfectanti si un program de dezinfectare permanenta a halelor. Am achizitionat inclusiv un tun de pulverizare, singurul care era disponibil la acea vreme in Romania.

Noi suntem obligati sa functionam 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Nu mai poti sa opresti productia, iar teama noastra cea mai mare a fost ca s-ar putea contamina o sectie intreaga si sa fim obligati sa inchidem sectia. Eu zic ca din aceasta perspectiva ne-am organizat foarte bine. Pana sa se declare starea de urgenta, noi aveam deja procedurile puse in practica.

AGERPRES: Cat au costat toate achizitiile de produse si echipamente de protectie?
Marian Nastase: Costul fost marginal. Noi am avut si avantajul ca am achizitionat dezinfectanti si masti inainte, cand preturile erau foarte mici, mastile nu le cumpara nimeni din farmacii. Am adus si din import.

La un moment dat a fost si un blocaj, ca am achizitionat o cantitate mare de dezinfectant din Elvetia, iar transportul a fost oprit in Austria, pentru ca aveau ei nevoie si nu au mai vrut sa le dea drumul. In fine, tot soiul de situatii care la vremea respectiva erau intalnite peste tot. Asa ca, in iunie, nu cred ca aveam mai mult de 2-3 persoane contaminate, adica foarte putine. Am organizat si echipe de rezerva, astfel incat sa nu fim nevoiti sa oprim productia.

Aici marturisesc ca toti colegii nostri, de la muncitorul de la utilaj, pana la directorul general, toti au inteleg gravitatea situatiei. La noi in fabrica portul mastii e obligatoriu chiar de dinainte de pandemie, asa ca nu a fost o problema.

AGERPRES: Nu au fost proteste, razmerite?
Marian Nastase: Nu. Oamenii au inteles toti gravitatea. Ulterior, cand situatia s-a agravat, au inceput sa aiba in familii cazuri, decese, inclusiv eu am avut in familie, deci toata lumea a inceput sa aiba pe cineva care a suferit in urma covidului, fie traume, fie efecte greu de gestionat. Adica oameni care si-au pierdut capacitatea respiratorie. Nu am avut foarte multe cazuri, dar unii dintre colegii nostri inca sunt cu tubul de oxigen.

AGERPRES: Cum apreciati modul in care autoritatile au gestionat pandemia?

Marian Nastase: Cred ca intreaga gestionare la noi a fost facuta foarte bine. Nu exista un manual, toate sunt ad-hoc si de o gravitate cum nu s-a mai intamplat in istoria documentata a Romaniei. Nu exista un manual de instructiuni pentru asa ceva. Neavand un manual de instructiuni, s-a mers din aproape in aproape, s-au revizuit masurile periodic si toata omenirea a incercat sa se adapteze.

AGERPRES: Cum apreciati campania de vaccinare din Romania?
Marian Nastase: Cred ca este foarte bine organizata. Vorbeam cu prieteni, cunostinte din alte tari, parteneri de afaceri, si eu cred ca la noi, vorbim si de o populatie numeroasa, cred ca suntem foarte bine organizati. Am prieteni in Franta care inca nu stiu cand se vor vaccina, restrictiile la ei sunt mai dure si pe perioade mai lungi.

AGERPRES: La Alro ce recomandari ati urmat?
Marian Nastase: Organizatia Mondiala a Sanatatii are un set de masuri pentru site-uri industriale, cat si pentru rezidential, iar noi am luat recomandarile OMS-ului si le-am aplicat imediat. Am reusit sa pastram productia la acelasi nivel. Nu am avut oameni in somaj tehnic, nu am avut inchisa nicio unitate. Deci am functionat la capacitate toata perioada.

Era foarte clar ca sistemele administrative, cel medical, al asigurarilor sociale, de somaj, erau sub mare presiune si asta a stat in puterile noastre sa facem, sa nu mutam presiunea in partea cealalta, pentru ca se va intoarce tot impotriva noastra. Vedem cum sisteme de sanatate din alte tari, chiar mai bogate, sunt cvasisufocate. Exemplul Italiei ne-a dat impuls sa actionam, cand am vazut ce s-a intamplat acolo la inceputul pandemiei ne-a facut sa intelegem ca daca nu facem fiecare in parte un efort, la nivel de indivizi, de societate, de organizatie, n-o s-o scoatem la capat. Este genul de situatie cand trebuie sa fim foarte solidari.

Noi am simtit solidaritate din partea furnizorilor, a clientilor nostri, la randul nostru am ajutat clientii si furnizorii cu ce am putut. De exemplu, chiar la inceput un client al nostru din industria aeronautica ne-a trimis 11.000 de masti, pentru a ne sprijini, ceea ce mi s-a parut un gest de solidaritate neobisnuit in lumea economica.

AGERPRES: Au realizat ca depindem unii de altii, pana la urma.
Marian Nastase: Da, exact. Si mai ales dintr-o industrie foarte puternic afectata, cea aeronautica, cel mai puternic afectata, iar orizontul lor de redresare este inca neclar. Va fi greu si pentru alte industrii sa-si faca proiectii. Lucrul bun este ca statele si institutiile parastatale, gen BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare n.r), BCE (Banca Centrala Europeana n.r), Federal Reserve au reactionat mult mai bine, avand si experienta crizei din 2008-2009 si au avansat foarte multe pachete de sustinere, inclusiv Romania. Probabil nu sunt perfecte, dar sunt convins ca au ajutat.

La finalul acestei pandemii vom avea un ghid de utilizare si vom sti cum sa reactionam la urmatoarea pandemie.

AGERPRES: Ce am invatat pana acum din aceasta pandemie?
Marian Nastase: E clar ca aceasta pandemie ne-a schimbat modul de a trai. Si foarte multe elemente pe care le-am vazut in pandemie vor ramane si dupa pandemie: gen Microsoft Teams, Zoom, skype, care era mai cunoscut, dar relativ putin folosit, care clar duc la o economisire fantastica a timpului.

La Alro am luat imediat decizia de a reduce stocurile. Noi veneam cu experienta din criza 2008-2009 si am zis ca prima problema va fi lichiditatea. Am redus stocurile la minimum, ceea ce ne-a deblocat foarte mult cash. Am avut o problema in 2009 cu pretul energiei, care s-a perpetuat si in 2020, culmea, desi consumul a scazut, si o sa revin la aceasta problema.

Am avut o problema cu livrarile in primele doua luni ale pandemiei, cand tarile europene au inchis granitele. Am discutat cu Asociatia Europeana a Transportatorilor, am facut proceduri de interactionare cu personalul nostru, apoi situatia a revenit la normalitate.

Controlul strict al pandemiei la noi a permis totusi ca unele ramuri economice sa-si continue activitatea. Vorbesc de masurile luate la nivel administrativ, de Guvern, de Parlament. Ca dovada, la finalul anului avem o performanta economica la nivelul Romaniei cea mai buna din Europa, ceea ce e rezultatul acestor eforturi.

In prima jumatate a anului toata lumea era in soc si toti vedeau piata intr-o megadepresie. In realitate, ce am facut noi a facut toata lumea: a redus stocurile, incercand sa aiba lichiditatea. Au fost situatii cand clientii au fost nevoiti sa inchida activitatea. Insa in a doua jumatate a anului, o buna parte de activitate a intrat in normal.

AGERPRES: Cum evolueaza cererea de produse?
Marian Nastase: Bineinteles ca suntem departe de realitatea din 2019, dar a inceput sa fie o cerere din ce in ce mai mare de produse pe piata, de toate felurile, inclusiv aluminiu. Tarile aveau deja experienta din 2008-2009 si au lansat lucrari publice, productia de sarma la noi anul trecut a mers la capacitate maxima, iar producatorii de cabluri, la fel, au muncit la capacitate maxima.

In mod surprinzator, in a doua parte a anului sectorul constructiilor a crescut foarte mult, nu as putea da un motiv foarte clar. Sectorul privat a avut o crestere foarte puternica. Pe partea de produse procesate, sectorul aeronautic sufera foarte mult si va mai suferi o perioada.

In schimb sectorul automotive in a doua jumatate a anului a avut o crestere solida. Explicatiile sunt de comportament. In primul rand oamenii se misca mai mult cu masinile, oamenii calatoresc cu masina mai mult, inclusiv romanii care lucreaza la Bruxelles. Cam asta se intampla pe tot continentul. Iar oamenii evident se uita ce masina isi iau si prefera o masina mai sigura, mai ales daca au drumuri lungi, decat o masina mai veche, mai nesigura.

AGERPRES: Ce a insemnat cresterea comertului online la nivel mondial?
Marian Nastase: Cresterea comertului online este un fenomen care a blocat schimbul de marfuri la nivel global. Citeam acum un articol: Maesk, operatorul de containere, reuseste sa miste cam 50% din cererea globala, iar restul de 50% nu reusesc sa ajunga la destinatie decat cu mare intarziere.

Comertul online a crescut exponential. Pana acum, in afara de catering, nu prea stiam ce inseamna comertul online. Acest lucru a dus la sufocarea comertului mondial. Sunt foarte multe marfuri care se tranziteaza door-to-door si asta o vedem la mall. Cand te duci la mall si vrei sa-ti cumperi ceva, nu au nimic pe stoc.

Magazinele aveau stocuri de marfa si faceau aprovizionarea la intervale mult mai mari de timp. Acum volumul de vanzari a crescut, dar nu prin magazin. Marii producatori care sunt online au ajuns la concluzia ca magazinele sunt un cost foarte mare pentru ei cu un beneficiu foarte mic, ai chirii, angajati, in timp ce livrarea door-to-door e mult mai ieftina.
Astazi, la orice magazin daca mergem, in afara de ce e in vitrina, foarte rar e ceva pe stoc. Au facut asta ca sa transforme totul in cash. Ce am facut noi a facut toata lumea. Apoi s-a schimbat comportamentul si canalul de distributie. Oamenii erau blocati in casa si ce sa faci: te uiti la Netflix si comanzi de pe net. Ai momente cand nu lucrezi, nu gatesti, nu faci curat, inainte te mai plimbai intr-un parc, acum ce faci, stai in fata calculatorului, primesti reclame si comanzi.

AGERPRES: Deci nu doar eu fac asta?
Marian Nastase: Exact. Si acum pur si simplu e un blocaj total. Iar operatorii de containere nu sunt foarte lamuriti daca sa comande containere si vapoare noi, care inseamna investitii foarte mari, sau asteapta sa vada cum se va stabiliza situatia dupa ce trece pandemia. Si sa te apuci sa comanzi containere noi si sa te trezesti ca ramai cu ele dupa un an si n-ai ce sa faci cu ele sau sa ai si vapoare pe care apoi sa le tii in port… Toata lumea asteapta o perioada mai stabila ca sa-si faca propriile evaluari.

Eu cred ca acest comert online, ca si sedintele online vor continua. Cateodata sunt mai ieftine decat la magazin si ar cam trebui sa fie, pentru ca nu au costuri asociate. La fel, lucrul de acasa va fi balansat si va deveni o practica generalizata, pentru ca se poate munci chiar mai bine de acasa si nu mai pierzi timp in trafic. E clar ca usureaza viata oamenilor si e clar ca se va perpetua.

AGERPRES: Aici se vor duce noile investitii?
Marian Nastase: Se vor face si investitii in zona de online, e clar ca aici sunt niste schimbari de comportament care vor ramane si dupa pandemie. Se vor face investitii in securitatea cibernetica, acestea devin esentiale. Se vor face economii substantiale de costuri, de exemplu cu deplasarile, cu cazarea. Anul trecut, spre exemplu, n-am cheltuit mai nimic din bugetele noastre pe partea de deplasari, iar activitatea a mers.

Intre timp am mai redus din investitii anul trecut, dar am continuat sa facem investitii care erau prioritare, respectiv repararea cuvelor si upgradarea lor pentru a le aduce la noul standard european. Alte investitii prioritate au fost in eficienta energetica.

Partea de vanzari in a doua parte a anului a inceput sa prinda foarte mare tractiune. Si LME-ul (cotatia aluminiului la Bursa de Metale de la Londra – n.r.) a evoluat de la 1.700, cat era pe la inceputul anului, predictiile in aprilie erau ca se duce la 1.400, astazi este la 2.250, deci a fost o intarire foarte puternica, derivata din pandemie, din blocajul acesta si de alti factori globali.

Indiferent de schimbarea conducerii SUA, politica fata de China a ramas aceeasi. Inclusiv la nivel european s-au pus bariere tarifare pe anumite produse din aluminiu. Aceasta a dus la constientizarea faptului ca e bine sa ai sursa de provizionare cat mai aproape de locul in care tu produci. Avem exemplul recent cu canalul Suez, din fericire noi nu am fost afectati, dar s-a facut un nou blocaj. Producatorii europeni au ajuns la concluzia ca, pe de o parte, e bine sa-si diversifice sursele de aprovizionare si, daca se poate, sa aiba in Europa, sa scape de pericolele logistice.

E clar ca se schimba un pic paradigma de business, ceea ce pozitioneaza Alro foarte bine in peisaj, pentru ca noi suntem in Europa, avem acces la propria noastra resursa de alumina si bauxita si producem produse cu valoare adaugata mare si foarte mare care din punct de vedere calitativ sunt impecabile. Acestea ne-au dus la o performanta operationala buna anul trecut.

AGERPRES: Dar in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie?
Marian Nastase: In continuare situatia ramane complicata pe piata energiei. Comisia Europeana are doua mari directii: decarbonizarea in ritm accelerat si digitalizarea. Digitalizarea eu cred ca prinde tractiune de la sine, deci e clar ca ne digitalizam din cauza pandemiei, sau gratie, ca e un efect pozitiv.

Pe partea de Green Deal s-a intamplat insa altceva. Certificatul de emisii, costul carbonului, este de fapt o taxa. Aici Comisia a anuntat ca intentia este ca aceasta taxa pe carbon sa ajunga la 75 de euro in 2030. Evident ca o taxa tranzactionata este un nonsens, pentru ca duce la o crestere automata. Daca aceasta taxa va creste la 75 de euro in 2030 si astazi poti sa cumperi, bineinteles ca au intrat pe piata fondurile speculative, care au crescut pretul instantaneu. Daca stiu ca ajunge cu certitudine la 75 de euro, le cumpar de astazi.

AGERPRES: Normal…
Marian Nastase: Bineinteles. Au cumparat de la 25-30 de euro, astazi e 45 si ei stiu ca vor ajunge la 75 de euro pentru ca asa a fost anuntul facut de Comisia Europeana. Din punctul meu de vedere este o greseala, pentru ca piata s-a inflamat. Inclusiv Comisia Europeana ia acum in calcul sa restrictioneze accesul fondurilor speculative pe piata, ceea ce te duce intr-o alta directie. In mod normal trebuie sa fie o taxa fixa, pe care sa o plateasca companiile A, B, C, D…, creste de la atat la atat, cel putin era o crestere predictibila. Acum nu stii cat creste, in conditiile si asa destul de volatile pe care le traim.

La noi in piata, acest lucru s-a reflectat instantaneu, pentru ca pretul energiei este dat de producatorul care are cel mai mare pret, adica cei pe carbune. Evident ca toti producatorii s-au aliniat, de ce sa vinzi mai ieftin cand poti sa vinzi mai scump, e de bun simt.

AGERPRES: Ati fi facut la fel, nu?
Marian Nastase: Probabil. Ai actionari care spun de ce ai vandut mai ieftin cand ai fi putut vinde mai scump. Toate acestea au dus la inflamarea pretului. El venea deja pe un trend de inflamare din 2019 si atunci am propus Guvernului sa implementeze o schema de compensare care era deja implementata in 11 tari din Europa inca din 2012. Schema de compensare a emisiilor de dioxid de carbon pentru consumatorii industriali e foarte bine reglementata de Comisia Europeana prin ghidul din 2010 si acum pe noul ghid pentru perioada 2021-2030.

Este foarte bine reglementata pentru ca stabileste sectoarele – pe vechiul ghid erau 15, acum sunt doar opt, intrucat tendinta Comisiei este acorde ajutoare de stat cat mai putine si doar acolo unde este neaparata nevoie.

AGERPRES: De unde provin acesti bani?
Marian Nastase: Sursa banilor e foarte importanta. Banii pentru compensare nu vin din bugetul de stat. Fiecare tara membra primeste o cota gratuita de unitati de carbon, de certificate, pe care le valorifica, iar destinatia lor este foarte strict reglementata. Directiva spune asa: minimum 50% din fonduri se vor folosi pentru proiecte de mediu, maximum 25% pentru compensarea emisiilor indirecte ale consumatorilor industriali supusi riscului de delocalizare, iar, daca ramane o diferenta, ea poate fi venit la bugetul de stat.

Istoric, cand certificatul de carbon era un euro, nu ne afecta, dar acum, ca a ajuns la 30 de euro, de la 4 euro in 2018, ne afecteaza foarte mult. Evident, asta s-a vazut in costul energiei. Romania, la momentul respectiv stabilise ca 29% merge la bugetul de stat si 71% la proiecte de mediu. Partea pentru consumatorii industriali nu era prevazuta in lege. Atunci am solicitat Guvernului sa tina cont si de situatia dificila in care ne aflam si sa aplice structura de alocare a fondurilor cum este in UE. S-a facut un studiu de impact si s-a implementat aceasta schema, iar industria romaneasca, la nivel national, are nevoie doar de 15%, fata de acel 25% cat este limita, pentru a compensa emisiile indirecte.

AGERPRES: Cat inseamna asta in bani?
Marian Nastase: Pentru 2019 si 2020, inseamna o suma de aproximativ 300 de milioane de euro. Acesti bani sunt administrati de Administratia Fondului pentru Mediu si vorbim de un total de miliarde. Aceste certificate se vand zi de zi, Ministerul Finantelor are o unitate care le vinde zilnic.

AGERPRES: Cat a primit Alro?
Marian Nastase: In 2019 Alro a incasat pe 9 septembrie 2020 o suma de aproximativ 50 de milioane de dolari. In momentul de fata asteptam compensarea pentru 2020, nu mai este nevoie de niciun act normativ. Pentru ca certificatul a fost mai scump, asteptam mai mult decat anul trecut. Totodata, ne dorim ca Romania sa implementeze o schema de compensare si pentru 2021-2030. Noul ghid permite asta. Are cateva modificari: s-a restrans numarul de industrii de la 15 la 8, calculatia nu se mai aplica la productia de referinta, ci productia din anul curent, adica productia efectiva.

Comisia Europeana intelege ca 50 de bani in plus pentru o persoana fizica la factura nu este mare lucru, dar daca isi pierde jobul este important, deci are scheme de suport, dar si exceptie, le da simultan, astfel incat sa fie platite acele subventii pentru a ne atinge tinta de decarbonizare, dar in acelasi timp sa se mentina si locurile de munca. Este important si pentru banci, care asteapta predictibilitate.

Desi ne asteptam ca anul acesta sa se implementeze schema de compensare pentru 2021-2030 si am constatat ca si la nivel guvernamental, si la nivel parlamentar, toata lumea este constienta de mentinerea locurilor de munca.

AGERPRES: Anul trecut cat v-a costat energia?
Marian Nastase: In jur de 300 de milioane de euro.

AGERPRES: Si de unde ati luat-o?
Marian Nastase: De pe unde am gasit-o. De pe bursa.

AGERPRES: Aveti si contracte pe termen lung?
Marian Nastase: Nu.

AGERPRES: Deci luati cu bucatica?
Marian Nastase: Da, inclusiv cu ora. Este o mare problema aceasta cu imposibilitatea de a incheia contracte pe termen lung si nu se stie ce doreste ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei n.r) sa faca. Nu exista nicio opreliste din partea Comisiei Europene si eu nu inteleg ce se mai asteapta, nu mi-e clar. Este ceva natural sa ai un contract pe termen lung, pentru predictibilitate.

In plus, orice finantator cere contract pe termen lung pentru energie. Nu le avem? Nu se vor face investitii. Nu se vor face investitii? Centralele de azi vor deveni din ce in ce mai vechi si vor fi inchise. Spre exemplu, din vreo 3.700 de MW pe carbune, 2.500 de MW s-a luat deja decizia sa fie inchisi.

Mi se pare corect planul Guvernului de a pune in loc centrale pe gaz. Pentru ca, daca nu le punem repede in loc, vom avea un dezechilibru atat de mare in sectorul energetic national incat o sa vedem preturi de trei ori mai mari decat sunt astazi. O sa ajungem la niste preturi, poate nu chiar ca in Texas, dar cu siguranta nesustenabile chiar si pentru consumatorii casnici, nu mai vorbim de industrie. Pentru ca nu avem suficiente interconectari sa ne echilibram din import, importurile sunt limitate.
Situatia este destul de dramatica.

AGERPRES: Iar astfel de investitii nu se fac de azi pe maine.
Marian Nastase: Evident, dureaza trei-patru ani sa pui in loc o capacitate noua. Bani sunt acum, iar Romania trebuie sa se lupte la Bruxelles pentru a i se permite sa-si dezvolte capacitati pe gaz, pentru ca gazul va ajuta si la integrarea de regenerabile in sistem. Astazi reglajul se face prin Hidroelectrica, dar ea nu va putea mai mult.

AGERPRES: Putem face toate acestea fara gazele din Marea Neagra?
Marian Nastase: Eu cred ca exista foarte multe gaze in momentul de fata in sud-estul Europei. Adica sunt toate conductele acestea care vin prin Turcia, dinspre Azerbaidjan, deja pe sub Marea Neagra, Romania mai are si ea gaze, iar cele din Marea Neagra la un moment dat tot vor fi scoase. Deci din punctul de vedere al aprovizionarii cu gaze eu nu vad o problema.

AGERPRES: Cum v-ar ajuta contractele pe termen lung?
Marian Nastase: In primul rand, pe partea de predictibilitate. In prezent, colegii mei de la departamentul de energie sunt epuizati, cumpara MW-ul, trebuie sa faci analiza de bonitate la fiecare furnizor, pentru ca volatilitatea asta mare de pe piata energiei a mai dus in trecut la falimentul unor furnizori si risti sa ramai expus si sa te trezesti fara vina ta pe Piata pentru Ziua Urmatoare sau pe cea de echilibrare, unde preturile sunt mai mari. Si nimeni nu-si doreste asa ceva, eu vreau sa-mi fac un buget clar.

AGERPRES: Ati avut discutii cu producatori de energie sa incheiati contracte pe mai multi ani?
Marian Nastase: Am avut discutii cu producatori de energie regenerabila, care sunt foarte interesati sa incheie contracte pe termen lung, dar aici sunt particularitati, pentru ca noi consumam in banda, iar ei produc cand bate vantul sau cand e soare. Aici ar trebui sa se dezvolte conceptul – desi din punct de vedere legislativ si de reglementare, cadrul nu este clar – conceptul de centrala virtuala, ca sa putem face o echilibrare virtuala, dar la noi, dupa stiinta mea, nu exista.

Iar bursa de energie, asa-zisa bursa, OPCOM, e foarte rigida. Este absurd sa fiu pus in situatia sa inchei un contract pe termen lung pe OPCOM. Un contract pe termen lung e un commitment foarte serios, eu trebuie sa am convingerea ca cel care livreaza energia are capacitatea si bonitatea necesara, are energia si asa mai departe. Sa ma duc pe bursa, ma trezesc ca vine un furnizor cu un angajat cu care sa semnez un contract pe 15 ani. Pai nu-mi accepta banca. In final, toate se inchid la finantatori, la banci, care nu accepta asemenea riscuri de livrare, de plata, comerciale.

AGERPRES: Mai exista baieti din acestia care fac trading de energie cu un singur angajat?
Marian Nastase: Tentatia e mare, nici nu stiu sa va spun. Tentatia de a te imbogati peste noapte e mare, e in firea umana. Nu exista asa ceva. Cautatorii de aur nu s-au imbogatit, ci producatorii de blugi care au castigat un dolar la fiecare pereche.

AGERPRES: Alro face trading de energie?
Marian Nastase: Nu, tot ce cumparam folosim pentru consumul propriu. Directia de energie transpira toata sa faca rost de energie pentru Alro.
AGERPRES: Cati oameni sunt?
Marian Nastase: Sase.

AGERPRES: Si cate contracte aveti?
Marian Nastase: Peste 15-20 in total. Si pe ora, si pe an, si pe trei luni… Avem un dispecerat energetic la fabrica, altfel nu putem functiona, iar colegii de la fabrica trebuie sa stie cu 24 de ore inainte care este dezechilibrul. Chiar daca noi consumam in banda, tot avem mici dezechilibre. Mai opresti un utilaj pentru reparatii, automat trebuie sa pui asta in prognoza pentru ziua urmatoare. Altfel ne ducem pe piata de echilibrare unde saptamana trecuta pretul se apropia de 2.000 de euro pe MWh, adica extrem de mare. AGERPRES