Marii consumatori de energie contesta subventionarea investitiilor prin intermediul contractelor pentru diferenta. Industria nu va mai fi competitiva

Asociatia Marilor Consumatori de Energie din Romania (ABIEC) atrage atentia ca cele mai recente decizii ale Guvernului Romaniei care vizeaza sectorul energetic au ca efect pierderea competitivitatii sau relocarea industriei romanesti ca urmare a suprataxarii electricitatii. La scumpirea accentuata si continua a electricitatii pe PZU, se adauga contractele pentru diferenta (o schema de subventionarea energiei electrice cu emisii reduse de carbon), o noua schema suport pentru cogenerare si suprataxarea energiei.

Astfel, costurile totale cu energia electrica, ajunse deja la un nivel nesustenabil, risca sa transforme electricitatea dintr-o materie prima intr-un produs prohibitiv si sa elimine producatorii industriali locali de pe piata concurentiala internationala.

Consumatorii de energie, fie ei industriali sau persoane fizice, ar putea fi nevoiti sa sustina o noua schema de sprijin pentru productia de energie din surse cu emisii reduse, schema pe care beneficiarii din energia regenerabilanu o considera necesara. In schimb, acestia solicita, ca si ABIEC, stabilitate legislativa si o mai buna functionare si reglementare a pietei. Practic, recuperarea investitiei in energie din surse regenerabile va fi, din nou, garantata de stat si platita de consumatorul final, ceea ce va scumpi, artificial, electricitatea.

Aceasta in conditiile in care, insisi investitorii in energie din surse regenerabile (RES) sustin ca o asemenea schema nu este necesara, in contextul in care costurile totale ale proiectelor utilizand energia solara si eoliana au scazut cu pana la 80%, respectiv 30-40% in perioada 2009-2015, conform datelor ANRE.

In plus, marii investitori in acest sector investesc deja in productia de energie din surse regenerabile de energie, fara sprijin din partea statului. Spre exemplu, anul trecut, ENGIE Franta, a anuntat investitii intr-un parc eolian cu o capacitate de 300 MW, Vattenfall, Suedia a anuntat investitiiintr-un parc eolian offshore cu o capacitate instalata de 700 MW, inca din 2017,Dong Energy, Danemarcasi-a asumat instalarea a doua proiecte eoliene offshore cu o capacitate totala de 480MW, in Germania. Toate aceste proiecte au fost asumate de catre investitori fara sprijin din partea statelor. Similar, in cazul productiei de energie eoliana, au fost implementate proiecte fara finantare din partea consumatorilor finali in tari precum Italia, Portugalia, Spania sau Marea Britanie.

Impactul aplicarii CdF va fi resimtit de intreaga industrie romaneasca si cu precadere de industria energio-intensiva, care concureaza, pe pietele internationale, cu companii care nu sunt supuse unei asemenea suprataxari (precum cele din China, SUA sau statele CIS) si care nu poate transfera costurile subventiei clientilor sai. Efectul final va fi pierderea competitivitatii industriei romanesti, dezindustrializarea Romaniei,relocarea acesteia si, in final, micsorarea numarului de companii care vor cumpara respectiva energie curata in Romania.

Suprataxele aditionale fac nesustenabila activitatea industriala

CdF vin in completarea unor alte suprataxe preconizate a fi suportate de consumatori. Astfel, implementarea OUG 114/2018, prin care se modifica si contributia platita de titularii de licente din energie, la 2% din cifra de afaceri, genereaza deja efecte in cresterea pretului final al energiei. Peste aceasta crestere, se va adauga subventia rezultata de o noua schema pentru cogenerare, anuntata de catre autoritati.

Asadar, industria romaneasca este pusa in fata a trei tipuri noi de taxe, care vin peste o crestere accentuata si fara suport material a pretului energiei electrice pe OPCOM, in ultimul an. Concret, pentru contractele cu livrare in 2019, pretul energiei electrice a crescut, pentru consumatorul final, cu 80% comparativ cu 2016. La acestea se adauga serviciile de sistem, transport, distributie, taxa de cogenerare, certificate verzi care reprezinta 29% din pretul total al electricitatii.

Acelasi pret final creste continuu si ca urmare a costurilor cu emisiile indirecte impuse pentru producatorii de energie din carbune. Concret, pretul unui certificat de emisii a crescut, in ultimele 18 luni, de circa cinci ori, de la 5 euro, la 27,5 de euro, previziunile pentru 2020 fiind de 40 de euro/certificat. Acest cost s-a tradus prin includerea a 70-80 de lei/MWh. Uniunea Europeana a decis, in acest caz, compensarea costurile cu emisiile indirecte la consumatorii finali energo-intensivi cu risc de relocare.

Daca, in prezent, aceste costuri cu energia au diminuat drastic profitabilitatea marilor consumatori de energie, pachetul de noi taxe preconizate a fi puse in aplicare risca sa faca nesustenabila activitatea industriala in Romania si ar putea duce la relocarea, in afara tarii, a companiilor producatoare, cu impact negativ asupra bugetului de statsi ratei somajului.

In consecinta, ABIEC sustine necesitatea realizarii unei analize de impact a CdF asupra pretului final al energiei electrice si eliminarea masurilor de sprijin pentru energia regenerabila, avand in vedere ca tehnologia este deja sustenabila economic.

De asemenea, Asociatia solicita implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobata inca din 2012 de Uniunea Europeana si pusa deja in aplicare de 10 state membre (Franta, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania) care au aplicat o politica se protejare a investitiilor locale si a locurilor de munca.

In plus, ABIEC sustine reglementarea si functionarea bursei de energie din Romania pe baze concurentiale reale, care sa elimine distorsiunile inregistrate in ultimul an.

ABIEC atrage atentia ca un ritm de crestere a costului cu energia electrica precum cel inregistrat in ultimul an si preconizat a se inregistra si in perioada urmatoare, scoate in afara pietei produsele romanesti, poate duce la inchiderea de capacitati majore de productie si la oprirea unor investitii de ordinul sutelor de milioane de euro.