Ministrul Energiei „demonteaza” mituri in fata Comisiei Europene si lasa in aer PNRR-ul pe energie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat intr-un interviu pentru Economedia.ro si G4Media.ro ca a decis sa scoata toate proiectele directe ale unor companii de stat si private din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) transmis de Romania la Bruxelles, in locul finantarii directe a acestor proiecte punctuale urmand sa fie organizata o selectie competitiva de proiecte.

Proiectele directe care aparusera in versiunea initiala a PNRR si care urmau sa fie finantate direct din bugetul PNRR de 29,2 miliarde de euro apartineau unor companii cu capital majoritar de stat (Electrica SA, Nuclearelectrica, Hidroelectrica) sau unor parteneriate intre companii de stat (Romgaz) si compania privata GSP Power, detinuta de magnatul Gabriel Comanescu.

Virgil Popescu a declarat pentru Economedia.ro si G4Media.ro ca decizia a fost luata dupa discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene, „pentru a nu mai exista intrebari de ce nu pot participa si altii la aceste proiecte”.

Ministrul Energiei a mai spus ca in PNRR va exista o linie de finantare pentru proiecte de productie a energiei electrice pe baza de gaze naturale si hidrogen, aceasta fiind convenita ca solutie de tranzitie in urma discutiilor cu Comisia Europeana.

De asemenea, oficialul a mai spus ca vrea sa simplifice procedurile de achizitii in domeniul energiei pentru a limita posibilitatea ca selectia de proiecte sa fie intarziata 2-3 ani de contestatii, ceea ce ar face imposibila atragerea fondurilor din PNRR pana la termenul-limita stabilit de Comisia Europeana – finalul anului 2026.

Interviu cu Virgil Popescu:

Rep: In saptamana care a trecut ati avut discutii la Bruxelles cu Comisia Europeana legate de capitolul Energie din PNRR. Care sunt modificarile fata de draftul de PNRR?
Virgil Popescu: Am avut doua intalniri foarte importante. Prima a fost cu vicepresedintele Margrethe Vestager. Intalnirile au atins subiecte precum restructurarea Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Compania Nationala a Uraniului si PNRR. Am avut pe ansamblul capitolului de energie discutii pe mai multe puncte, in principal cu referire la decarbonare. Dupa intalnirea foarte buna cu doamna Vestager ne-am intalnit cu secretarul general adjunct al Comisiei – o intalnire mult mai tehnica, cu privire la toate aspectele PNRR. Am fost impreuna cu presedintele Consiliului Concurentei, cu secretarul de stat Dragan si cu doamna ambasador Luminita Odobescu de la Reprezentanta Romaniei la UE. Totul s-a invartit in jurul decarbonarii, astfel incat in 2035 sa ajungem la 55% reducere a emisiilor de CO2. Erau foarte interesati ce se intampla la CE Hunedoara, CE Oltenia si cum vedem noi scoaterea capacitatilor de productie a energiei pe baza de carbune si cu ce le inlocuim.

Sunt foarte bine informati, aveau o lista cu toate capacitatile de productie. Au fost placut surprinsi cand le-am spus ca termocentrala de Mintia (parte a CE Hunedoara) e inchisa de circa 4 luni pentru ca nu mai are autorizatie de mediu. Am discutat problema punctuala cu decarbonarea, le-am spus ca avem deja un acord de phase-out (renuntare – n.red.) la productia de huila cu sindicatele de la Hunedoara, ca suntem in planul de restructurare la CE Oltenia si ca, in functie de cum avanseaza, ne-am luat angajamentul ca Romania sa inlocuiasca carbunele, dar avem nevoie de gaz natural.

Am mai demontat un mit legat de ambitiile Romaniei in privinta regenerabilelor. Ni se tot spunea ca Romania nu are ambitii suficient de mari legat de planul de energie regenerabila. Nu cred ca au fost suficient de informati, le-am aratat statisticile Eurostat 2019 si 2020, in care se vede ca Romania a atins inca din 2019 tinta de procent de energie regenerabila stabilita pentru anul 2020, de 20% din total. Noi am avut deja 24,7% in 2020, spre deosebire de alte state – precum Germania, Olanda si Franta, care nu au atins aceasta tinta.

Romania a facut eforturi foarte mari, pentru ca la inceput tehnologia nu era avansata si era scumpa si cetatenii romani platesc in costul facturii acel certificat verde. Si nu e cazul sa vorbim de o taxare verde in sectorul verde. Le-am dat exemplul mixului energetic din Romania: productia de energie pe baza de carbune – maximum 20% cand se merge din plin, iar productia pe baza de gaz – 10%. Restul productiei de energie vine din hidro, energie regenerabila solara si energia nucleara. Deci diferenta de 60-70% e energie care nu polueaza, fara emisii mari de CO2. Din momentul in care am explicat acest lucru, nu s-a mai pus problema ca Romania nu are tinte ambitioase.

Si le-am spus ca in planul national de schimbari climatice Romania si-a asumat o tinta de 30,7% energie regenerabila din totalul productiei energetice, dar noi in scris am spus ca ridicam tinta la 34% pentru ca avem la dispozitie si Fondul de Modernizare, a carui valoare s-a dublat practic datorita cresterii costului certificatului de CO2.

Am vorbit de proiecte, de toate liniile de finantare. Avem pe productia de hidrogen, unde companii precum Hidroelectrica si Nuclearelectrica aveau in PNRR proiecte directe, am discutat de Electrica, care avea la fel productie de hidrogen si statii de incarcare auto. Am vorbit putin de proiectele in parteneriat al Romgaz cu GSP legat de acel proiect de green city.

Rep: Economedia si G4Media au scris in premiera despre aceste companii cu proiecte directe in PNRR. Cum de au ajuns aceste companii direct in PNRR si nu prin intermediul unor proceduri competitive, licitatii?
Virgil Popescu: Cand am inceput sa lucram la PNRR, de la Ministerul Fondurilor Europene ne-au fost cerute proiecte mature, pentru a fi siguri ca se incheie in 2026 (termenul – limita cand trebuie trasi toti banii din PNRR – n.red.) si a nu pierde acesti bani. Noi am facut cereri de proiecte mature catre piata, ni s-au trimis sute de proiecte, si am selectat proiecte, nu companii.

Rep: Care a fost pozitia Comisiei Europene fata de acest subiect?
Virgil Popescu: Eu am avut o discutie inainte cu Directia Generala Recover din Comisia Europeana si am intrebat daca este vreo problema daca exista in PNRR proiecte directe si selectii de proiecte? Si mi s-a raspuns ca nu este nici o problema, trebuie sa respecte regulile ajutorului de stat evident, care trebuie notificat. Desigur, au spus ca ar fi de preferat selectiile competitive (call-uri) de proiecte, dar ei inteleg ca exista si riscul ca procedura competitiva sa se lungeasca foarte mult daca apar contestatii si sa iasa din dead-line (2026 – n. red.). De aceea insistam ca in PNRR sa existe proiecte mature pe toate liniile de finantare, ca sa poata fi demarate foarte rapid.

Rep: Si ce decizie ati luat pana la urma legat de proiectele din PNRR?
Virgil Popescu: In urma ultimei discutii ne-au spus ca decizia e la latitudinea Romaniei. Ca sa nu mai existe suspiciuni, le-am explicat ca avem nevoie si de o linie de finantare a productiei de energie electrica in banda, pentru a echilibra productia din regenerabile, e clar ca nu poate fi vorba de carbune, avem nevoie de gaz ca solutie de tranzitie. Si in Anexa 3 a regulamentului PNRR se gaseste exact acest principiu de productie a enegiei electrice din amestec gaz cu hidrogen verde.

Si am trecut in PNRR call (selectie – n.red.) competitiv de proiecte, am scos absolut toate companiile pentru a nu mai exista intrebari de ce nu pot participa si altii la aceste proiecte. Eu sper sa existe cat mai multi competitori pentru ca asta va scadea costul investitiei, pentru a scadea costul productiei pe megawatt.

Deci call-uri competitive pentru absolut toate liniile de finantare: producerea de energie electrica in banda, productia de hidrogen, instalarea de statii de incarcare auto, eficienta energetica, baterii.

Rep: Care e suma totala a call-urilor?
Virgil Popescu: Suma totala e de 1,6 miliarde de euro, din care un milion de euro destinat consultantei, crearii strategiei de hidrogen si concepte.

Deci nu vor mai fi in PNRR direct proiectele companiilor Nuclearelectrica, Romgaz-GSP, Hidroelectrica, Electrica si vor fi inlocuite de competitii de proiecte, ca si la Fondul de Modernizare. Eu sper sa inteleaga toata piata ca e nevoie de proiecte mature, sa nu blocam PNRR.

Rep: A fost o greseala includerea unor companii precum GSP Power in forma initiala a PNRR? O companie care a ridicat semne de intrebare prin faptul ca are doar doi angajati.
Virgil Popescu: Nu cred ca a fost o greseala, noi am trimis proiecte, nu companii.

Rep: Proiecte facute de companii…
Virgil Popescu: Toate proiectele trimise in PNRR sunt viabile, inovative, noi, in tinta PNRR

Rep: Si aceste inovatii au ridicat semne de intrebare. In proiectul Romgaz – GSP e o tehnologie care transforma de 4-5 ori o forma de energie in alta forma de energie, ca sa ajunga apoi tot la forma initiala. Si un proiect pe o suma foarte mare.
Virgil Popescu: E o tehnologie inovativa care emite foarte putin CO2. Pana la urma lucrurile sunt publice in PNRR, unde vorbim de amestec de gaze naturale cu hidrogen. Sigur, cum am discutat la Bruxelles, call-ul competitiv e preferabil oricaror altor proiecte. Dar exista, asa cum am spus, pericolul intarzierii proiectelor si pierderii banilor.

Eu cred ca pana la urma am gasit impreuna cu Comisia Europeana solutia optima, un echilibru, au acceptat ca avem nevoie de productie de energie electrica in banda pe gaz natural cu hidrogen, de acolo putem vorbi de captare de CO2 in sere, ca sa avem reduceri si mai mari ale emisiilor. Regenerabilele sunt foarte bine structurate in PNRR. Vorbim inclusiv de productia de baterii in Romania si ajutor de stat pentru acest lucru.

Rep: Luati in calcul o modificare legislativa pentru a elimina blocajele la procedurile competitive?
Virgil Popescu: Ne gandim foarte serios. Nu putem vorbi de instalare de capacitati noi de productie de energie electrica – regenerabila, solar, vant, vant offshore, gaz cu hidrogen – fara a intari reteaua de transport a Transelectrica si a retelelor de distributie. Si atunci va fi nevoie de foarte multe investitii.

Or, pentru asta e nevoie ca licitatiile facute de operatori sa nu fie blocate de procese eterne. Aceste contestatii care dureaza 2-3 ani fac ca indicatorii tehnici initiali ai acestor proiecte sa nu mai fie de actualitate. iar castigatorii licitatiilor sa nu mai poata face proiectul. Am discutat si cu premierul Florin Citu sa putem pune la punct o legislatie care sa permita accelerarea procedurilor. Nu ne permitem sa depasim termenul limita din PNRR (2026 – n.red.) sau cel al Fondului pentru Modernizare.