Nemtii au declansat al doilea blietzkrieg, in energie: lasa in urma sau recuceresc lumea?

Intreaga strategie energetica a Germaniei sfideaza piata mondiala. O tara fara resurse, cu exceptia carbunelui, isi permite sa inchida capacitati energetice ale unor companii private, fara a avea vreo reactie. Care-I explicatia?

La sfarsitul lunii trecute si tocmai inainte de inceputul sarbatorilor de iarna, Germania a anuntat ca inchide trei centrale nucleare cu o capacitate instalata de peste 4000 de MW. Asta in conditiile in care Nord Stream 2 era blocat (si este in continuare) tocmai de catre Autoritatea de reglementare din Germania, iar pe conducta Yamal fluxul de gaze functiona invers, adica Germania livra Poloniei gaze primite din Rusia. Intre timp, pretul energiei electrice pe bursa germana se mentinea la un nivel comparativ cu al celorlalte burse europene, dupa o perioada lunga de timp in care era cel mai scazut.

Pe nemti pare a nu-I sperie nimic din ceea ce se intampla in piata mondiala de energie. Cum sa-ti inchizi capacitati nucleare in plina criza energetica, sa sfidezi dependenta de aprovizionare cu gaze din Rusia sa promiti ca inchizi capacitati pe carbune, fara a spune ca pui ceva in loc? Mai mult decat atat, masurile guvernului german de protejare a consumatorilor casnici si a marii industrii sunt inca in faza de discutii si de abia acum se pune problema unor reactii timide din partea consumatorilor in urma cresterii preturilor la energie.

Prea multe controverse, nu-I asa?, in politica energetica a Germaniei. Asta in conditiile in care nu urmarim cu atentie directia pe care cea mai mare economie europeana o impune intregii Europe.

Donald Trump si-a propus in mandatul lui sa relocheze mare parte din fabricile companiilor americane din Asia inspre America. A reusit partial acest lucru la inceputul mandatului, pentru ca ulterior sa renunte la acest obiectiv. Nici nu avea cum sa reuseasca atata vreme cat in Statele Unite companiile multinationale au propriile lor politici si strategii de dezvoltare. Fara a intra in prea multe amanunte, in aceste conditii, America s-a indreptat inspre valorificarea la maximum a resurselor energetice de care dispune si folosirea lor ca un element de influenta in zona europeana. Vezi exportul de gaze lichefiate. Ca sa nu apara confuzii precizam ca nu exista absolut nici o posibila comparatie, din acest punct de vedere, intre politicile economice/energetice ale SUA si cele ale Rusiei. Nu pot fi comparate cele doua economii pe baza acestui principiu.

Exista insa o similitudine intre politica energetica a Statelor Unite si politica Energetica a Germaniei. Desi pare paradoxal. America dispune de resurse si influenta, Germania nu are resurse, dar are tehnologie care depaseste orice alta tara din lume. Blitzgreg-ul a presupus in primul rand tehnologie. Sa ne intoarcem acum la lumea energetica.

De vreme ce si-a asigurat aprovizionarea cu gaze din Rusia, prin Nord Stream 1 si alte interconexiuni, Germania a anticipat (pentru ca pe urma sa dicteze) tendintele spre noi forme de generare a energiei. A marsat pe energia regenerabila, indeosebi eoliana, pentru ca are toate atuurile sa faca acest lucru. Mai important este insa forta cu care companiile germane au investit in tehnologia necesara industriei regenerabile si a tot ce tine de riscurile ei. O sa vedem in curand nu numai instalatii fotovoltaice extrem de rentabile, ci si unitati de stocare pe masura. Nici o tara nu este atat de avansata din acest punct de vedere.

Germania a renuntat, sau va renunta la energia nucleara si pana sa-si aranjeze propriile tehnologii ale viitorului cumpara energie electrica din Franta, produsa pe baza de nuclear. In acest fel francezii sunt “stimulati” sa investeasca in nuclear sume imense, in timp ce nemtii isi aranjeaza noua structura energetica la costuri infinit mai mici. Pe de alta parte, asa cum am mai afirmat in analizele noastre, centralele nucleare din Germania si-au atins limita maxima de exploatare si nu exista nici un argument economic pentru prelungirea duratei lor de viata. Prin comparative, unitatile nucleare care vor fi dezafectate in Germania sunt din perioada anilor `80, avand o durata de viata de aproape 50 de ani. Unitatea 1 de la Cernavoda a fost data in functiune in 1996 si trebuie sa fie casata (oprita) sau retehnologizata peste cel mult doi ani. Intrebarea este cu ce costuri?

Nemtii au analizat aceste costuri si au ajuns la concluzia ca este de preferat inchiderea centralelor decat o eventuala retehnologizare a lor sau constructia unora noi. Tocmai de aceea guvernul german nu a avut nici o impotrivire din partea companiilor care detin aceste centrale. Cu siguranta vom reveni asupra acestei strategii. Pana atunci sa vedem ce face Marea Britanie.(urmeaza)