Noua centrala hidroelectrica de la Bretea adauga la sistemul energetic 12 MW. Mai raman de instalat inca vreo 3500 de MW, daca luam in considerare potentialul hidroenergetic al Romaniei

Cu o centrala noua nu se face primavara: Dupa 10 ani de la iesirea din insolventa, Hidroelectrica pune in functiue prima centrala noua din zestrea companiei, care vine si cu o noutate absoluta: automatizarea permite pornirea si controlul de la distanta.

12 MW, atata este puterea instalata a noii centrale hidroenergetice de la Bretea, inaugurata saptamana trecuta. A fost nevoie de vreo 8 ani pentru constructie si de inca vreo doi numai pentru luarea toturor avizelor necesare punerii in functiune, in conditiile in care barajul de la Gura Apelor si aductiunile necesare erau déjà realizate (s-au construit pe parcursul a zece ani). Ne intrebam in aceste conditii de cati ani am avea nevoie pentru ca sa facem o amenajare hidroenergetica de talia celei de la Vidraru, spre exemplu, si de o centrala care sa aiba macar vreo 200 de MW? In loc de raspuns venim cu o previziune: in conditiile actuale putem fi aproape siguri ca din cei aproximativ 10.000 de MW, cat este considerat potentialul hidroenergetic al Romaniei, ne vom opri la ceea ce avem acum, adica putin peste 6000 de MW.

Constienti de acest lucru, administratorii Hidroelectrica si-au stabilit ca prioritate retehnologizare centralelor pe care compania le are in patrimoniu, in paralel cu achzitia unor active noi, in special pe partea de generare energie regenerabila si distributia de energie electrica. Nici pe acest segment lucrurile nu se desfasoara insa intr-un ritm alert. Ne refermi in mod deosebit la dificultatile pe care Hidroelectrica le intampina in procesul de lansare a licitatiei pentru retehnologizarea CHE Vidraru. Cine si-ar mai asuma in aceste conditii investitii hidroenergetice de la zero?

Ce potential avem?

Pe baza studiilor vechi, in speta a celor realizate  de catre specialistii Institutului de Studii si Proiectari Hidroenergetice, trecem in revista cateva din caracteristicile potentialului hidroenergetic al Romaniei, atat cel care este valorificat cat si cel din „rezerva” existenta.

Potentialul teoretic liniar inventariat pe o lungime totala a cursurilor de apa de circa 24.700 km (din care 1.245 km pe fluviul Dunarea) se ridica la 8000 MW, respectiv 70.000 GWh/an, pentru valori ale debitului mediu normal dintr-o perioada de date hidrologice de minimum 30 de ani. Bazinele hidrografice ale cursurilor de apa cu potential teoretic liniar si unitar ridicat (exceptand Dunarea), sunt Siret, Mures si Olt. Zona de munte, datorita debitelor abundente si a pantelor ridicate ale cursurilor de apa, totalizeaza aproximativ 80% din potentialul total al raurilor interioare, cu exceptia Dunarii. Conform estimarilor facute de profesorul Dorin Pavel, potentialul tehnic amenajabil se ridica la circa 44 TWh/an, din care circa 32,3 TWh/an (68,5%)este pe raurile interioare ale tarii , iar restul de crica 10,7 TWh/an pe fluviul Dunarea.

Ca potential deosebit de avantajos de amenajat este selectat potentialul de pe Dunare si circa 5,3 TWh/an pe raurile interioare, adica un total de circa 16 TWh/an, reprezentand 47% din total. Diferenta pana la 34 de TWh/an este formata din categoriile normal si medii economice , circa 18 TWh/an, reprezentand  53% din total. Inventarierile ulterioare, facute in cadrul ISPH, au condus la valori ale potentialului tehnic amenajabil ceva mai mari, in 1988 mentionand circa 36,5 TWh/an. Din acest potential , circa 11, 6TWh/an reveneau Dunarii, iar raurilor interioare circa 24,9% TWh/an, amenajabil in proportie de 96%/an (36,5 TWh/an), in centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW. Valoarea totala a potentialului tehnic amenajabil al tarii, estimata in anii 1990, se ridica la 35,7 TWh/an (cu Tarnita- Lapustesti) si 34,5 TWh/an (fara Tarnita –Lapustesti).

In aceste conditii, cu ocazia inaugurarii centralei de la Bretea, Bogdan Badea, presedintele Directoratului Hidroelectrica declara: Bretea este o centrala construita in sapte ani, terminata din punct de vedere tehnic in anul 2017. Insa, hartiile pentru a intra in productie au mai durat doi ani”

Este foarte important ca Hidroelectrica sa continue planul de investitii, a mai punctat Bogdan Badea: „Centrala de la Bretea este prima centrala noua pusa in functiune, in ultimii zece ani. Va pot spune ca nu va fi ultima centrala pusa in functiune de Hidroelectrica. Urmatorul proiect foarte mare va fi centrala de la Retezat- retehnologizarea – si nu in ultimul rand, receptionarea barajului de la Raul Mare Retezat, care este o chestiune nerezolvata de 30 de ani. Daca ne ajuta si vremea, anul viitor, barajul va fi la cota finala.”

Centrala de la Bretea, cu o putere instalata de 12 MW, este amplasata in judeţul Hunedoara, pe raul Strei, si este practic prima hidrocentrala noua pusa in functiune in Romania dupa dupa iesirea companiei din insolventa. Investitia in noua centrala s-a ridicat la circa 200 de milioane de lei, potrivit datelor comunicate de oficialii companiei. CHE Bretea este un demers 100% romanesc: proiectantul general este ISPH Bucuresti, lucrarile la centrala hidroelectrica au fost realizate de Hidroconstructia SA Bucuresti prin Sucursala Raul Mare Hateg, iar montajul echipamentelor furnizate UCM Resita a fost asigurat de Energomontaj SA Bucuresti. Energia electrica este produsa de doua turbine Kaplan, avand o putere instalata de 6,282 MW fiecare. Obiectivul de investiţii AHE Strei, din care face parte CHE Bretea, a fost gandit pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al cursului inferior al raului Strei, prin realizarea de hidrocentrale cu o putere instalata totala de 84.25 MW si o productie de energie electrica, de 164.52 Mwh. Amenajarea hidroenergetica a raului Strei consta in realizarea a trei baraje si sapte hidrocentrale care asigura regularizarea debitului raului Strei pe o lungime de 32,5 km.