Nu mai stim sa facem nici centrale in cogenerare. Turcii de la Calik Enerji vor construi centrala de pe platforma Petromidia, dupa ce spaniolii falimentari de la Duro Felguera fac Iernutul

In context nu stim cine va realiza o alta centrala in cogenerare, pe platforma fostului Combinat siderurgic de la Galati, la Mintia sau la Isalnita, dar cert este ca economia romaneasca pierde enorm din faptul ca nu mai exista antreprenori romani care sa realizeze aceste obiective. Dar, cu regretele de rigoare ca antreprenorii romani au disparut cu desavarsire, poate ca nu acest lucru este cel mai important. Romania are nevoie ca de aer de noi capacitati energetice si orice proiect nou este binevenit. Centrala in cogenerare ce va fi construita pe platforma Petromidia este mai curand o investitie necesara proprietarilor rafinariei, respective grupului KMG International, care si-a asumat aceasta investitie acum vreo zece ani. Au existat o serie de discutii vizavi de obligatiile asumate de kazahi la preluarea Rompetrol si de abi in urma cu doi ani a fost infiintat Fondul de Investitii in Energie Kazah-Roman (FIEKR), care si-a stabilit intre prioritatile de investitii inclusiv realizarea unei centrale in cogenerare cu o putere instalata de 80 de MW. Decat deloc bine si asa, cu toate ca 80 de MW in sistemul energetic romanesc invechit nu inseamna mare lucru.

In urma cu doi ani, cand a fost infiintat Fondul kazah- roman de investitii a fost anuntat un nivel investitional de aproximativ 1 miliard de dolari pe o duratade 7 ani. Contributia KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari,iar o parte din aceasta, contributia statului roman in valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitata de catre KMGI.

Structura actionariatului fondului de investitii ce va derula proiecte in domeniul energiei este: KMGI – 80% si statul roman – 20%. Principala prioritate a fondului vizeaza dezvoltarea proiectelor energetice, contribuind, astfel, pozitiv la dezvoltarea sectorului energetic din Romania, precum si la consolidarea securitatii energetice a tarii prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol si la consolidarea unui climat investitional favorabil in Romania.

“Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investitii se refera la constructia unei centrale de cogenerare(de producere combinata de energie electrica si termica) pe platforma Petromidia, in parteneriat cu Uzina Termoelectrica Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atat orasul Navodari, cat si rafinaria Petromidia. Valoarea investitiei se ridica la 120 de milioane de dolari si se estimeaza ca proiectul va fi finalizat in 4 ani din momentul demararii”, se preciza in comunicatul de la vremea respectiva.

In sfarsit, ieri a fost semnat cu firma Calik Enerji (Turcia) contractul EPC (Engineering, Procurement and Construction) pentru construirea la cheie a centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia. Investitia totala a fondului in acest proiect se ridica la circa 148 milioane USD, termenul estimat pentru punerea in functiune a noii centrale fiind in prima jumatate a anului 2023. Proiectul va genera anual circa 11 milioane USD impozite platite catre bugetul de stat.

Activitatile vor incepe in ultimul trimestru al acestui an, prima faza vizand pregatirea terenului si lucrari de inginerie.

„Noua centrala va avea un rol major in stabilizarea productiei si a distributiei de energie electrica in regiunea Dobrogea, prin asigurarea necesarului de energiei al platformei, dar si prin injectarea in sistemului national a surplusului de energie electrica. Ne dorim ca aceasta investitie si implicit aportul de tehnologie “state of the art” sa fie un exemplu pentru atragerea de noi investitori, continuarea programului de constructie si modernizare a unitatilor de productie, reducerea importurilor de energie si o crestere a pozitiei Romaniei in piata regionala de energie.” declara Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri.

Se impune sa amintim ca proiectul noii centrale a inregistrat deja o intarziere de peste un an. Speram sa nu se mai adune si alte intarzieri asa cum este cazul la Iernut. In aceasta cursa au fost invitate 17 companii internationale, cu experienta in implementarea unor proiecte similare, iar 9 din ele si-au exprimat interesul pentru a deveni antreprenori generali sau furnizori de echipamente si solutii tehnologice pentru acest proiect investitional.

„Este un moment important in evolutia parteneriatului strategic dintre KMG International si Statul Roman prin Fondul de Investitii in Energie si care reflecta angajamentul si implicarea celor doua parti in continuarea programului de investitii in sectorul energetic din Romania. Noua centrala va respecta cele mai inalte standarde tehnologice, de eficienta energetica si protectie a mediului.” declara Beimbet Shayakhmetov, directorul general al KMG International.

Noua unitate de producere combinata de energie electrica si termica va functiona cu gaze naturale drept combustibil principal si va avea in configuratia tehnica doua turbine Siemens de inalta eficienta si performanta si doua cazane recuperatoare de caldura. Acestea vor genera aproximativ 80 MW energie electrica – din care circa 60-70 MW pentru acoperirea integrala a necesarului de energie electrica al platformei Petromidia, abur tehnologic de pana la 180 tone/ora,  plus necesarul de apa calda pentru sistemul de incalzire al orasului Navodari – pana la 20 MWt/ora.

Pentru o mai buna informare a cee ace inseamna Fondul de investitii kazaho-roman consideram necesar sa amintim un punct de vedere al domnului Gabrile Dumitrascu, cel care a stat la baza negocierilor.

Ca responsabil si semnatar al Memorandumului de intelegere cu Kaz Munay Gas International(KMGI), in februarie 2013, ma simt obligat de fiecare data, sa clarific si sa corectez informatiile aparute in spatiul public, considerand ca doar adevarul si argumentele pot duce la o judecata corecta.

1. La data negocierii si semnarii memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice catre Statul Roman. Toate datoriile fusesera compensate prin rascumpararea unei parti a obligatiunilor emise in contul datoriilor si diferenta de obligatiuni ramase nerascumparate au fost convertite in 2010 in actiuni, conform mecanismului legal. Astfel, Statul Roman a redevenit actionar cu 44,7% la Rompetrol Rafinare(anterior Statul detinea 0 actiuni).
2. Datorita sicanelor cu geneza politica, mai putin principiale, Rompetrol era in pragul inchiderii operatiunilor si concedierii angajatilor. Fusesera anuntate preavizele de concediere care afectau peste 3000 de salariati.
3. Principalul obiectiv al negocierilor a fost sa mentin in stare operationala Rompetrol din urmatoarele considerente:
   Contributia la securitatea energetica: Rompetrol avea o cota de aproximativ 40% din productia de carburanti, ce nu putea fi suplinita decat prin importuri.
   b. Rempetrol era unul dintre marii contribuabili platitori la bugetul de stat, cu peste 1 miliaerd de dolari anual.
   c. Oprirea Rompetrol ar fi creat un lant de multiple crize sectoriale in zona utilizatorilor de produse petrochimice si al produselor asfaltice. Ar fi fost afectatie activitatile mai multor firme cu peste 20.000 de angajati si stabilitatea veniturilor bugetare ale statului.
   d. Ar fi fost afectata increderea in mediul investitional romanesc.

4.Rezultatele obtinute in negociere sunt net in favoarea Statului Roman. Nu am facut nicio concesie. Am recunoscut in baza hotararii Tribunalului Constanta ca operatiunea din 2010 de conversie a obligatiunilor in actiuni a fost facuta legal si corect, recunoastere care a stat, anterior, si la baza OUG emis in 2012, prin care administrarea actiunilor obtinute la Rompetrol, din conversia obligatiunilor in actiuni, a fost transferata de la Ministerul de Finante la Ministerul Economiei.

5. Aprobarea memorandumului prin lege si nu prin hotarare de guvern, a fost optiunea excesiv de prudenta a Guvernului, motivata de implicarile si interese politice anterioare in crearea artificiala a diferendului.
6. Statul are ca principala sursa de finantare a cheltuielilor, taxele si impozitele colectate de la agentii economici. Cu cat creste masa impozabila cu atat statul devine mai bogat si are resurse de finantare a cheltuielilor publice: sanatate, educatie, infrastructura, aparare, etc. Propunerea infiintarii fondului de investitii a venit ca o aplicare a principiului ca un investitor cu cat este mai ancorat in economia nationala, cu atat devine mai integrat si interesat de bunul mers al mediului economic. In plus, Statul Roman nu avea o contributie directa, dar primea o participatie de 20% la profit. Investitiile prognozate de 1 miliard euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe si impozite si ar fi generat dezvoltari orizontale si integrari verticale. Fondul investeste in proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decat ofera sectorul rafinarii petrolului.
7. O participatie de 44,7% a statului la Rompetrol Rafinare (nu are si partea de comercializare) nu insemna decat o imobilizare de capital, fara perspectiva obtinerii de dividende. In lume, doar rafinariile cu o capacitate de prelucrare mai mare de 10 mil t/ an genereaza in mod constant profit, fara a fi afectate major de volatilitatea pretului petrolului. Rompetrol Rafinare a ajuns dupa semnarea memorandumului si finalizarea unui program de investitii de peste 1,5 mld USD la o capacitate de prelucrare de 5,5 mil t/an.
   Pretul minim oferit de KMGI, de 200 milioane USD pentru 26% din actiunile detinute de Statul Roman, este cu cel putin 70 mil USD mai mare decat valoarea actiunilor atunci si acum( vezi cotatia RRC pe BVB).
8. La finalul anului 2014 erau finalizate toate documentele de infiintare a fondului de investitii si erau identificate si prioritizate investitiile cu cel mai mare impact economic.
9. Executarea cu buna credinta a memorandumului ar fi permis dezvoltarea altor intelegeri cu Statul Kazah privind colaborarea in domeniu petrolier si gazelor naturale si exploatarea minereului de uraniu, cu impact semnificativ in asigurarea securitatii energetice a Romaniei.
10. Vrea cineva sa facem un calcul cu cat a pierdut Statul Roman pentru ca intarziat aplicarea prevederilor memorandumului?
11. Pe parcursul negocierilor, de mai multe ori, mi-a fost sugerat sa blochez discutiile si mai bine sa se inchida Rempetrol. In Romania, si atunci si acum mai sunt inchise doua rafinarii mari, fara sanse de repornire.
12. De la semnarea memorandumului, in februarie 2013, nu am fost chemat sau invitat la nicio institutie de ancheta pe acest subiect.

Stiu ca m-am miscat contra curentului si mi-am atras multe adversitati. Stiu ca am incurcat jocurile unora, care nu m-au slabit pana nu m-au “executat” public. Dar cand adevarul e de partea mea sunt dispus sa ma bat cu toti, pentru a face ca adevarul sa-l transform in ceea ce e bine.
Semnarea de azi e o tardiva confirmare publica ca am avut dreptate si am facut ceea ce era bine.