O noua reevaluare a strategiei energetice: carbunele ramane baza mixului energetic, energia regenerabila fara subventii, restul sunt vise

Secretarul de stat in Ministerul Energiei, domnul Doru Visan, a declarat la conferinta “Strategia energetic a Romaniei 2050, noi reglementari in sectorul energetic“, organizata de publicatiile Legal Magazin si Energy-Center, ca pana la sfarsitul anului vom avea definitivata strategia energetica, intr-o “forma actualizata”. Ce inseamna acest lucru? In primul rand vor fi reevaluate principalele directii de dezvoltare a sectorului energetic, in conditiile in care draftul actual al strategiei s-a dovedit optimist atat in ceea ce priveste inlocuirea carbunelui cu alte surse de generare, cat si perspectiva dezvoltarii accelerate a unor investitii in centrale care sa utilizeze gazele naturale “ieftine”. Nu in ultimul rand, energia regenerabila, care ar trebui sa atinga un nivel de 35% (pana in 2030) din totalul consumului intern, nu va mai beneficia de o schema de sprijin atat de generoasa, ci va trebuie sa se sustina singura, pentru ca noile tehnologii permit acest lucru. In rest, raman ca directii prioritare investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, proiectul de stocare a energiei Tarnita-Lapustesti si extinderea sau modernizarea capacitatilor de productie pe lignit, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. “Sunt necesare investitii care sa valorifice resursele de care dispune Romania”, a conchis secretarul de stat Doru Visan.

Daca ar fi sa plecam de la aceste cateva principii de baza enuntate s-ar cuveni sa amintim ca pana la elaborarea strategiei energetice, Parlamentul Romaniei ar urma sa adopte cateva legi vitale sectorului energetic, legi care nu prea concorda cu ceea ce sustine proiectul reactualizat al strategiei. Amintim doar modificarile aduse de Ordonanta 24 privind energia regenerabila, unde schema de sprijin continua sa-si faca simtita prezenta, sau legea energiei si gazelor, care modifica radical piata de gaze si are o influenta directa asupra valorificarii gazelor ce urmeaza a fi valorificate din permietrul Marii Negre. Si exemplele pot continua. Cert este ca inclusiv sustinerea declarata a energiei produse pe baza de carbune va intampina mari piedici, in conditiile in care politica Uniunii Europene pune un accent deosebit pe energia curata, iar conditiile de functionare ale producatorilor pe carbune sunt din ce in ce mai restrictive.

Se pare ca vom negocia la sange si cota de energie regenerabila , care ar trebui sa ajunga la 35% pena in 2030, in sensul ca ne vom putea apropia de acest obiectiv dar nu va fi o prioritatea sa-l si atingem. “Romania isi va asuma o tinta de energie regenerabila in jurul valorii de 35% pentru anul 2030, insa productia de energie verde in noile capacitati nu ar mai trebui subventionata”, a declarat Doru Visan.”Vorbim de cresterea cotei de resurse regenerabile in mixul energetic al Romaniei, in functie de tinta pe care si-o va asuma Romania pentru anul 2030. Sa stiti ca exista negocieri destul de dure si poate tinta nu va fi chiar 35% (cum a decis Parlamentul European – n.r.), dar cu certitudine va fi pe langa aceasta valoare”. Si pentru ca tehnologiile de generare a energiei verzi, in special in sectorul energiei eoliene, au evoluat foarte mult in ultima perioada, este foarte posibil ca acestea sa poata sa reziste in piata si fara subventii.

“Resursele regenerabile de energie trebuie definite ca o optiune deja luata, ca o necesitate pentru care omenirea a optat, iar Uniunea Europeana este lider in promovare, iar noi ca stat membru ne conformam. Trebuie privita ca o energie scumpa, acesta este adevarul, dar necesara. Cu un aport foarte bun si in aceasta iarna. Dar in acelasi timp trebuie sa recunoastem deschis ca, pe langa aceste beneficii, sursele regenerabile aduc o mare problema cu care ne confruntam: dezechilibrul. Ele trebuie gestionate si abordate diferit pe viitor. Mie mi-e clar ca aceasta tehnologie a evoluat foarte mult, mai ales in zona eolienelor. E clar ca orice abordare de schema de sprijin nu mai are atata sustinere. Ele pot sa stea in piata (fara subventii – n.r.). Tehnologia a evoluat foarte mult si, ca atare, pot sa stea singure. De asemenea, vom avea si primele rezultate ale evaluarii duratei de viata si vom vedea cum se realizeaza primele programe de mentenanta si ce rezulta: situatii negre, in sensul ca se renunta si se pune alta in loc, sau efectiv se configureaza un program de mentenanta coerent, pe durata lunga. Subliniez inca o data ca energia regenerabila trebuie sa stea singura in piata, intrucat poate”, a sustinut Visan.

Energia regenerabila nu este insa singura preocupare a celor ce lucreaza in momentul de fata la strategia energetica. Ar trebui sa tinem seama de pachetul IV al Comisiei Europene, care odata intrat in vigoare ar putea crea mari probleme statelor membre in ceea ce priveste notiunile de independenta si securitate energetica. Intr-o interventie extrem de punctuala, domnul Gheorghe Visan, director in cadrul Transelectrica, a tinut sa precizeze ca “am fost ajunsi din urma de catre legislatia europeana“, in sensul in care la elaborarea acesteia Romania nu a avut nici un rol, nici o initiativa.

“Codurile europene, parte a pachetului III de energie, trebuiesc implementate si in Romania, dar acest lucru ne-a ingustat mult posibilitatea de a stabili anumite directii in cadrul strategiei nationale. Cat priveste pachetul IV legislativ al Uniunii Europene, trebuie sa fim constienti ca apare posibilitatea de a renunta la anumite prerogative interne in ceea ce priveste securitatea energetica si independenta si chiar sa platim mai mult daca nu suntem capabili sa facem fata concurentei din piata europeana. Suntem deja intr-o piata cuplata de energie si presiunea va fi din ce in ce mai mare pe producatorii nostri de energie. Cum vom rezista, in conditiile in care interconexiunile cu tarile vecine vor permite intrarea in Romania a energiei ieftine produse din surse regenerabile? Nu este exclus ca si serviciile de sistem sa poata fi asigurate de catre altcineva, inclusiv echilibrarea sistemului”, a spus domnul Visan.

O alta problema adusa in discutie la conferinta noastra de ieri tine si de viitoarele exploatari de gaze de la Marea Neagra. “Romania trebuie sa decida de urgenta daca doreste sa utilizeze gazele din Marea Neagra in industria autohtona sau doar vrea sa obtina venituri din tranzitul acestor gaze pe teritoriul tarii noastre”, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE), intr-o conferinta pe tema strategiei energetice a Romaniei.

“Este crucial sa stim cum va arata economia Romaniei in 2030 sau 2050 si o eventuala strategie energetica sa se bazeze pe aceasta viziune economica. Pentru ca este un lucru sa ai cateva milioane de consumatori – de energie electrica, gaze, energie termica, nu conteaza despre ce vorbim – si sa modelezi un sistem energetic pe un consum majoritar casnic si este alt lucru sa ai o economie bazata pe servicii si iarasi este un alt lucru daca te gandesti ca ai vrea sa ai o industrie care consuma cantitati importante din energie”, a aratat oficialul ANRE.

El a precizat ca Romania va avea foarte multe de castigat daca va fi luata decizia de extractie a gazelor din Marea Neagra.

“Este evident ca aceste proiecte vin cu un plus, fie ca vorbim de extractia de gaze din Marea Neagra, fie ca vorbim de conducta BRUA. Cu un plus de productie de gaze, cu un plus de resursa de gaze, daca vorbim despre BRUA. Si ar trebui sa ne decidem ce ar trebui sa facem cu acest surplus de gaze. Vrem doar sa treaca prin Romania inspre vest sau sud, nu conteaza, sau am dori sa se consume acele gaze in Romania. Evident ca si un tranzit de gaze aduce plus valoare Romaniei, dar daca acele gaze se consuma in industrie si se produce ceva, acea plus valoare este incomparabil mai mare decat niste servicii simple de tranzit”, a sustinut Nagy-Bege.

Potrivit acestuia, o decizie in acest sens trebuie luata urgent, intrucat productia de gaze din Marea Neagra este asteptata sa inceapa in 2020-2021. El a mai spus ca Romania ar trebui sa aiba propria viziune si strategie de dezvoltare, nu sa se limiteze la a se plia pe ce se decide la Comisia Europeana sau in alte foruri externe.

“Mi-as mai dori un lucru de la aceasta strategie: cooperare sau implicare. Avand in vedere ca, in final, din ce stiu, aceasta strategie va fi aprobata prin hotarare de Guvern, mi-as dori ca acel vot in Guvern sa nu fie doar o ridicare de mana din partea celorlalte ministere. Mi-as dori sa fie implicate si celelalte ministere”, a aratat vicepresedintele ANRE.

Sunt doar cateva din luarile de pozitie de la conferinta de ieri. Nu am amintit nimic despre energia in cogenerare, un element extrem de important in viitoarea strategie energetica, in conditiile in care productia de energie in cogenerare de inalta eficienta poate remodela intreg sistemul energetic romanesc. O sa revenim asupra acestei teme.