O piata libera de gaze stimuleaza investitiile in sectorul energetic
Cristina Pruna
Eliminarea pretului plafonat al gazelor naturale, incepand cu 1 iulie, inseamna primul pas concret pe care Romania il poate face pentru a stimula investitiile private in sectorul energetic. Am putea astfel spera ca, incepand cu 2021, vom recupera, timid, pierderile economice din acest an. Acest lucru poate oferi perspective noi industriei de gaze naturale, care are nevoie sa investeasca in noi tehnologii nepoluante si sa se adapteze tranzitiei energetice setate de Green Deal la nivel european, fara sa aiba limitari continue din partea statului.
Pandemia de Covid-19 a aratat cat de nocive au fost masurile populiste din ultimii patru ani adoptate de guvernarea PSD si, in parte, perpetuate tacit de actualul Guvern. Plafonarea pretului la productia de gaze naturale a fost una dintre ele, deoarece a eliminat orice forma de stimulare a competitiei si a investitiilor. Am fi putut avea astazi un proiect major de investitii deja inceput, anume exploatarea gazelor din Marea Neagra. Acest proiect ne-ar fi oferit noi oportunitati de dezvoltare a economiei, de investitii pe tot lantul, de la angrenarea agentilor economici in realizarea lucrarilor de exploatare pana la extinderea conductelor de gaze naturale, precum si investitii noi in prelucrarea superioara a gazului. Despre lucrurile acestea am vorbit in trecut in acest policy brief.
Astazi, vedem cum preturile la productia de gaze naturale au scazut la minime istorice pe pietele din regiune. Conectate la diferite surse de aprovizionare, aceste piete beneficiaza de un grad de lichiditate mult mai ridicat decat Romania. Mai mult, in ultimul an si jumatate, piata europeana s-a confruntat cu o oferta in exces de gaze naturale, pe fondul intensificarii importurilor de LNG (gaz natural lichefiat).
Cresterea cantitatilor stocate in depozite din teama ca tranzitul gazelor rusesti prin Ucraina spre Europa ar fi putut sa se sisteze de la 1 ianuarie 2020 si cererea scazuta pe fondul temperaturilor ridicate din aceasta iarna au generat si in Romania o oferta crescuta de gaze naturale. Tendinta de pret descrescatoare a fost accentuata si de pandemia de coronavirus, care literalmente a oprit mare parte din productia industriala, a accelerat reducerea consumului si a generat un exces de oferta.
Tot acest context creeaza, insa, un cadru favorabil si pentru liberalizarea pretului la consumatorul casnic de gaze naturale, care de altfel este si prevazut in OUG1/2020, care a abrogat nefasta OUG114/2018. Un pret scazut la productie are sansele sa se reflecte intr-un pret scazut in factura consumatorului gratie contextului de piata, unul mult mai transparent decat cel fixat din pixul vechilor politicieni care controleaza din umbra de ani de zile destinele sectorului energetic. Evident, acest lucru trebuie acompaniat de ajutoare clar definite pentru consumatorii vulnerabili, adica cei care au dificultati in a-si plati factura la energie. Din pacate, aceasta este piesa lipsa din puzzle, pe care guvernul PNL intarzie sa o puna pe masa.
Astazi, desi pretul la productie este la un minim istoric, facturile noastre inca nu s-au conformat acestui trend deoarece ANRE, institutie controlata politic pana si in cele mai mici unghere, este cel care inca stabileste pretul final pe baza unei formule complicate si pe care nu o intelege nimeni.
Daca in perioada urmatoare Guvernul va alege sa nu liberalizeze pretul gazelor naturale si va aplica aceeasi reteta a pretului plafonat din motive preponderent electorale, exista riscul sa ne trezim cu un declin accentuat al productiei interne. Acest lucru se va traduce in taxe mai putine la bugetul statului care se bazeaza intr-o masura considerabila pe veniturile obtinute din taxarea productiei de gaze naturale si din dividendele incasate de la companiile din energie. Mai mult decat atat, pentru a avea incasari la buget, e nevoie ca industria sa investeasca, ori in logica de plafonare a pretului, aceste investitii nu vor aparea nicicum. Astfel, nu ar fi exclus ca, dupa alegeri, sa ploua cu noi taxe pentru a compensa aceste decizii populiste.
Un mare semnal de alarma este acela ca productia de gaze naturale autohtona a scazut in primul trimestru al acestui an cu 4%, fata de aceeasi perioada a anului 2019. Realitatea este ca toate companiile strang cureaua in aceasta perioada, iar mentinerea unei piete reglementate va face ca mult business sa se inchida. Acest declin se va traduce si in pierderi de locuri de munca intr-un sector strategic al economiei care nu si-a oprit motoarele in timpul pandemiei de coronavirus.
De asemenea, investitiile in noi capacitati de productie mai putin poluante probabil vor intarzia sa apara. Acest lucru este extrem de necesar decarbonarii sistemului energetic, mai ales in contextul Green Deal, intens dezbatut si promovat de la cel mai inalt nivel al UE.
Romania trece, astazi, printr-un punct critic, iar restartul economiei trebuie concentrat inclusiv in jurul stimularii investitiilor private in sectorul energetic. Aceasta este reteta pentru o recuperare sustenabila dupa pandemia de coronavirus.
Mentinerea unui pret stabilit de politicieni, dictat de marota PSD si a clientelei sale de afaceri, cum ca liberalizarea va creste accelerat preturile, va avea efecte negative tot asupra consumatorului. Din pacate, unii membri marcanti ai actualului Parlament vand aceleasi vechi iluzii inradacinate de mercurialul preturilor in pietele comuniste de dinainte de 1989. Viitorul, insa, ne spune altceva: piata libera si competitie.