OG 114 rezolva si problema exportului de gaze: facem ingrasaminte cu gaze din productia interna si apoi le vindem la extern. Interagro este specialist in asemenea combinatii
Cum era de asteptat, plafonarea pretului la gaze si arondarea unei parti din productia interna unor consumatori industriali readuce in discutie viitorului industriei chimice din Romania, in speta ale combinatelor apartinand omului de afaceri Ioan Nicolae. Autoritatea Nationala de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat lista consumatorilor finali industriali care beneficiaza de gaze de productie interna direct de la producatori, la pret plafonat, printre acestia fiind mai multe companii din grupul InterAgro, detinut de omul de afaceri Ioan Niculae.Interesant este ca pentru ca a mai existat o perioada in care Interagro a beneficiat de gaze din productia interna la prêt preferential, trei ministri ai Economiei au ajuns sa fie cercetati penal: Codrut Seres, Adriean Videanu si Varujan Vosganian.
Iata ca, de data asta aceeasi metoda aplicata in urma cu vreo noua ani devine legala, in scopul nobil de a valorifica gazele din productia interna de catre companii din Romania. Paradoxal, cei doi mari producatori de gaze, Romgaz si Petrom, care detin si unitati de generare energie electrica la Iernut, respective la Brazi, nu au dreptul sa-si asigure productia de energie electrica exclusiv cu gazele produse de catre ei si sunt obligati sa adauge si o cantitate de gaze din import. Mare este gradina Domnului!
Asadar, Chemgaz Holding, va primi în perioada 1 aprilie – 30 septembrie 2019 o cantitate totala de 670.367 MWh de gaze de productie interna, Donau Chem – 686.405 MW, Ga Pro Co Chemicals – 555.243 MWh, Nitroporos – 115.156 MW, Viromet – 311.769 MWh. Toate apartin grupului Interagro si primesc cele mai mari cantitati de gaze din productia interna.
Pe lista ANRE mai figureaza o firma din grupul InterAgro, Amurco, însa cantitatea de gaze alocata în dreptul sau este 0,00 MWh. Alti consumatori industriali care primesc gaze la pret plafonat sunt Electrocentrale Bucuresti – 510.949 MW, Electrocentrale Constanta – 37.136 MWh, Complexul Energetic Hunedoara – 28.374 MW, dar si Transgaz, Delgaz Grid si Distrigaz Sud Retele, pentru consumul propriu tehnologic.
Totodata, aceeasi decizie a ANRE cuprinde si cantitatile alocate din productia interna care vor merge catre furnizorii consumatorilor noncasnici. Cele mai mari cantitati sunt alocate catre OMV Petrom – 1,9 milioane de MWh, Romgaz – 577.515 MWh, E.ON Energie – 602.032 MWh si Engie – 859.693 MW.
În total, pentru consumatorii finali industriali si pentru furnizorii de gaze, ANRE a aprobat alocarea unei cantitati de 8,7 milioane de MWh, în special de la Romgaz – 4,2 milioane de MWh si de la OMV Petrom – 4,1 milioane de MWh.
De la 1 aprilie, pretul gazelor de productie interna a fost plafonat la 68 de lei pe MWh, timp de trei ani, potrivit OUG 114/2018.
Sa ne intoarcem insa la Interagro si la beneficiile obtinute in perioada in care Ministerul Energiei a fost pastorit de Adriean Videanu si Varujan Vosganian. Timp de 18 luni (2009-2010) peste 42% din totalul gazelor comercializate de catre Romgaz au fost destinate unor companii alese pe spranceana de catre minister: Interagro, Elcen Bucuresti, Azomures si UPSOM. Nu se stie nici pana in ziua de astazi care a fost pretul la care respectivele companii au achizitionat gazele de la Romgaz, dar se stie cu certitudine ca era mult mai mic decat pretul pietei. Conform dosarului instrumentat de DIICOT, in urma acestei pomeni s-a creat un prejudiciu de peste 150 de milioane de euro.
Societatea Romgaz, aflata in proprietatea statului, a fost obligata sa livreze respectivelor societati, numai in perioada noiembrie 2009-septembrie 2010, peste 42 % din totalul gazelor comercializate, din care industriei chimice i-au revenit 33%. In ciuda faptului ca aceasta asa zisa masura anticriza, de sprijinire a unui anumit sector industrial, ar fi trebuit sa fie transparenta in totalitate, atat Ministerul Economiei cat si societatea Romgaz au refuzat sa comunice preturile la care s-au incheiat contractele, pe motivul ca acestea ar fi “confidentiale”.
Daca luam insa in considerare un pret mediu, pe care Romgaz il utiliza in formarea cosului de gaze, respectiv circa 160-165 dolari/1000 metri cubi de gaze, si ca in cele 18 luni cat a durat facilitatea au fost comercializati peste 4 miliarde metri cubi de gaze numai catre cele patru societati, ajungem la concluzia ca Romgaz ar fi trebuit sa incaseze peste 640 milioane dolari numai din aceste tranzactii. In schimb, daca tinem seama de pretul gazelor naturale din import, care depaseau la momentul respectiv nivelul de 350 dolari/1000 metri cubi si ca aceste gaze intrau in cosul de consum chiar si pana la 30 de procente, inseamna ca beneficiarii facilitatii au facut economii de peste 100 de milioane de dolari, bani curati intrati in conturile lor.
InterAgro a cumparat de la Romgaz, prin facilitatea de care amintim, 1.100 miliarde metri cubi de gaze, ceea ce echivaleaza cu circa 20% din productia de atunci a Romgaz. Mai mult decat atat, ceea ce nu a spus nici Ministerul Economiei si nici Ioan Nicolae, InterAgro a beneficiat si de un discount de circa 20% din pretul productiei Romgaz. Drept rasplata, la sfarsitul anului 2009, creantele restante ale InterAgro la Romgaz erau in valoare de 600 de milioane lei, circa 150 milioane euro. Aceste creante erau aproape echivalente cu cantitatea de gaze consumata in 2009. De asemenea, existau somatii de intrerupere a serviciului de transport, pentru neplata obligatiilor din contractele pe care InterAgro le avea cu Transgaz (transportatorul national de gaze naturale) si Romgaz, pentru aproape fiecare luna din 2009, dar si din 2010.
Istorie, nu-I asa? Pe de alta parte, Interagro, dar si Azumures au profitat de gazelle ieftine pentru a vinde ingrasamintele pe pietele externe. Cu alte cuvinte exportam indirect gaze natural din productia interna la prêt preferential. Interagro se pare ca ar fi exportat circa 80% din productie si ar fi castigat cam 500 de milioane de dolari din aceasta afacere. Ce l-ar impiedica pe domnul Niculae, ca dupa repornirea combinatelor, sa nu repete schema atat de profitabila pentru el? In paranteza fie spus pentru acest prêt plafonat vom lua o palma serioasa si de la Comisia Europeana. Distorsionam piata. Dar, problema asta este secundara pentru guvernul nostru.