Pana unde poate ajunge controlul ANRE in ceea ce priveste salariile si bonusurile la companiile de transport energie si gaze?

„Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) va analiza pana la 1 iulie daca operatorii pietelor de energie electrica si gaze, respectiv Transelectrica si Transgaz, isi indeplinesc planurile de investitii si indicatorii de performanta in functie de care conducerea societatilor primeste salarii si bonusuri”, a declarat Niculae Havrilet, presedintele ANRE, prezent la conferinta organizata de InvesTenergy „Energie pentru viitor.Investeste inteligent”.

Observam de ceva vreme ca in carca Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei cad toate plusurile si minusurile inregistrate de companiile din domeniu, indeosebi a celor ce se afla inca in pozitia de a avea anumite activitati reglementate. Si daca plecam de la principiul ca cea mai buna reglementare este dereglementarea, cu siguranta ca ANRE nu ar mai trebui sa dea raspunsuri la atatea intrebari. Croita insa pe dos, legislatia care stabileste ca orice investitie a companiilor de distributie si transport gaze si energie electrica trebuie sa aiba girul ANRE, astfel incat respectivele investitii sa aiba sustinere in cresterea tarifelor, minunile care apar in fiecare an privind controlul corect nu ar mai trebui sa surprinda pe nimeni. De aici insa si pana la a certifica performanta unor echipe manageriale desemnate printr-un concurs e cale lunga. De pilda, ce legatura are decizia ANRE de a creste sau scadea tarifele de distributie si transport cu salariile managerilor, sau cu bonusurile lor de performanta? Din punctul nostru de vedere aceste aspecte tin de actionariat, cu atat mai mult cu cat si Transelectrica si Transgaz, ce detin un monopol absolut, sunt cotate la Bursa de valori.

Nici in ceea ce priveste activitatea de distributie, performantele manageriale nu sunt de competenta ANRE. Dar aici avem o alta poveste caci vorbim de companii la care statul nu mai este actionar majoritar, cu exceptia Electrica. Investitiile in energie au in general rezultate dupa cativa ani, perioada in care echipele manageriale se pot schimba, dovada ca nimeni nu se grabeste sa plaseze banii pentru viitor, ci sa-i imparteasca rapid la sfarsitul fiecarui an financiar astfel incat „performanta” sa fie rasplatita pe masura. Si, oricat vi se pare de ciudat, primul care isi ia partea din aceasta „performanta” nu este managerul sau echipa lui, ci statul roman. De aici apare si legatura intrinseca intre manageri si stat, acesta din urma fiind actionarul principal. Unde apare atunci responsabilitatea ANRE? Evident, in stabilirea tarifelor, a marjelor de profit. Ajungem astfel iar la o increngatura, pentru ca ANRE nu mai este sub autoritatea guvernului, ci este o institutie independenta. Bine, dar cine numeste conducerea ANRE, veti spune? Pai, tot statul, prin intermediul Parlamentului. Concluzia, ANRE trebuie sa faca in asa fel incat statul sa obtina cat mai mult din dividende, iar chestiunea ce tine de rasplata managerilor sa fie una secundara, daca acestia stiu sa-si rasplateasca actionarul majoritar.

Povestea este una complicata, iar Autoritatea de reglementare nu este actorul principal, ci pionul prin care se fac mutarile astfel incat cine trebuie sa castige sa chiar castige. Se practica acest lucru si prin alte tari europene, dar nu chiar ca la noi. Dovada ca, in timp ce mari companii de energie din tarile avansate ale Europei au intrat intr-un fel de panica din cauza preturilor scazute la utilitati, la noi se face inca profit. Si inca unul bunicel. Pe seama cui, va veti intreba? Evident, pe seama consumatorului roman, cu concursul nemijlocit al statului si, pe alocuri, al Autoritatii de reglementare. Inca odata insa, acest lucru are legatura cu veniturile managerilor doar in ideea in care „sistemul” permite.

„In fiecare an aceste companii vin la ANRE si pana la data de 1 iulie ale fiecarui an noi verificam. Vom constata daca investitiile s-au realizat in cuantumul aprobat de ANRE, daca au adus beneficiu pentru consumatorii de gaze si energie electrica si vom comunica aceste rezultate”, a spus oficialul Autoritatii de Reglementare. La aceasta declaratie ar trebui sa aiba un punct de vedere si consumatorii, adica cei ce ar trebuie sa se bucure de beneficiile investitiilor. Dar, cui ii pasa de ei? Niculae Havrilet a mai amintit ca, desi Transelectrica si Transgaz sunt companii de stat, conducerea lor este numita in baza unei ordonante privind guvernanta corporativa, la fel si contractele lor de management unde sunt prevazute salarii si bonusuri in functie de performanta companiilor.

“In general ei si-au indeplinit planurile de investitii. Aceste companii sunt obligate sa aiba planuri pe 10 ani, care se ajusteaza anual. Planurile de investitii sunt foarte mari. De exemplu Transgaz pe urmatorii 10 ani a prezentat un program de 1,5 miliarde de euro. In momentul de fata, ei sunt in interiorul unei perioade de reglementare de cinci ani, in care isi pot indeplini toate sarcinile de investitii pe care le-au prezentat”, a mai spus Havrilet. Potrivit acestuia, investitiile in zona de transport nu sunt suportate de consumatoru inainte de punerea lor in functiune.Sunt suportate insa cu varf si indesat dupa.

“Rata profitului Transgaz se calculeaza in functie de mai multe activitati, iar una dintre ele este cea de investitii, deci, practic, pentru recuperarea costurilor de capital, ei nu pot depasi 7,7% si nu au cum. In schimb au avut, au adaugat si alte tipuri de activitati si in special activitatea de operare, in baza careia au un profit pe care il vom verifica si vom vedea daca este prea mare sau prea mic. Noi consideram ca pentru activitatea de operare ar trebui sa aiba un profit modic, adica intre 5 si 10%, iar ei au raportat in jur de 20%”, a adaugat seful ANRE, care nu a mai scos un cuvant despre salariile sau bonusurile managerilor. Inca odata, din punctul nostru de vedere, acest lucru nu are treaba cu ANRE decat indirect. Cele doua comapnii au actionari diversi, majoritar fiind statul roman. Daca statul inchide ochii la bonusuri, pentru ca el isi primeste partea cu varf si indesat (inclusiv cu aportul ANRE), de ce restul actionarilor nu scot un cuvant? Poate, pe aceasta cale ii provocam, desi nu ne facem prea multe iluzii.