Parlamentarii sar din nou din lac in put: schemele de ajutor pentru energia regenerabila revin la mana marilor productori in timp ce prosumerii sunt cenusa sistemului

Dupa luni de dezbateri pe marginea modificarilor aduse legii energiei regenerabile, dezbateri in care parlamentarii au audiat toate partile implicate, s-a conturat in sfarsit noua varianta a schemei de sprijin pentru acesti producatori. Noutatea absoluta consta in faptul ca de data asta legislatia trebuie sa raspunda nu numai marilor producatori, eventual nevoilor investitorilor ce urmeaza sa vina, cat si prosumerilor, adica producatorilor mici de energie regenerabila care si-au montat panouri solare si au disponibilitatea la un moment dat de a injecta surplusul de energie in sistem. Sa ne referim de data asta la acesti prosumeri, care asteapta de 10 ani dreptul legal de a-si valorifica energia produsa.

La o prima analiza a modificarilor aduse legii regenerabilelor constatam ca prosumerii pot obtine pentru energia injectata in sistem un pret fix si egal cu pretul mediu ponderat inregistrat in piata angro, respectiv in piata pentru ziua urmatoare pentru anul trecut. Ce inseamna acest lucru? Printr-un pret fix se elimina din start orice interes logic de a ajuta sistemul energetic national la orele de varf . Trebuie subliniat ca intre pretul de varf si cel de gol sunt diferente curente de peste 100%, deci esentiale.

De asemenea, luand ca referinta, pentru pretul fix, pretul mediu si ponderat de anul trecut din PZU se elimina stimulentul de a raspunde la un pret care statistic creste an de an.

Mai mult, pentru ca obligat prin reglementari orice prosumer dispune de o contorizare orara este foarte simplu a calcula direct cu pretul obtinut la ora respectiva. Pretul pe PZU este cunoscut cu aproape o zi inainte, iar atat consumatorii cat si producatorii ar trebui sa-si programeze activitatea pentru a obtine echilibrul prin piata. Asta este esenta revolutiei pietei energiei din Uniunea Europeana.

Nu se spune nimic despre cum si cu cat va fi sustinuta productia de energie electrica a prosumerilor , in conditiile in care marii producatori de energie fotovoltaica vor primi, din 2021, o subventie de cel putin 200 de euro pentru fiecare MWh per furnizor pentru energia livrata. .

Cum se explica aceasta discriminare? Un raspuns simplu ar fi acela ca marii producatori, bine organizati in ceea ce priveste activitatea de lobby pe langa autoritati, si-au facut din plin datoria pe tot parcursul dezbaterilor, in timp ce din partea prosumerilor , parlamentarii nu au fost dispusi sa auda nici o voce, desi cei mici plang de aproape zece ani. Sigur, ei nu se pot organiza sa dea cui trebuie ceea ce „se impune”.

Sa facem un calcul mai simplu. Acum platim certificate verzi cu circa 12euro/MWh, in conditiile in care energia regenerabila contribuie cu circa 20% in consumul national de energie. In consecinta, un producator de energie regenerabila primeste 12 euro/MWh de la tot consumul, deci de la 100% …de la 5 ori mai mult decat produc.

De ce nu se simplifica circuitul banilor si pentru energia livrata de prosumeri, situatie in care ar scapa si furnizorii de plata certificatelor verzi respective. Simplu si echitabil atunci prosumerul pentru energia livrata ar trebui să primesca un surpus de 0.276lei /kwh fapt care ar duce prețul la circa 0.51lei/kwh. Astfel am ajunge la o susținere de cam jumătate din media UE

Injectand distribuit in retea, prosumerii scad pierderile in retea dar pentu asta parlamentarii nu-i recompensează cu nimic, deoarece distribuitorii, in mare parte straini, sunt cei mai buni prieteni cu parlamentarii si stiu cand si cum sa cotizeze (daca e cazul si la partid).

Ne-am intrebat care au fost argumentele parlamentarilor prin care se sustine diferențiat „producerea energiei electrice din surse regenerabile pe tip de tehnologie„? Se conoaste oare in ce masura sunt epuzate sursele pentru cele mai rentabile conversii de energie electrică? Normal și util societatii ar fi ca legiuitorul sa sustina in mod egal orice sursa sau tehnologie. In aceste conditii in mod automat se va folosi cea mai rentabila resursa. Inevitabil ne intrebam: „Va este teama ca intr- o zona toate casele vor avea eoliene, altele pompe de caldura si in alta toate panouri solare? De ce această discriminare?” Inclinam sa credem ca ar disparea concurenta „centralizata birocratic” la legiuitori, dintre producatorii mari, si ar scadea spaga la partidele majoritare în parlament.