Pentru Romania ultima respiratie a carbunelui a trecut, tocmai cand Europa se trezeste din fantasmagoria decarbonizarii accelerate

Mediul se razbuna exact in momentul in care lumea occidentala depune toate eforturile pentru salvarea lui. Energia regenerabila, care a luat proportii nebanuite in ultimii ani in Europa, s-a cam jucat in acest an cu omenirea. Productia in centralele eoliene si cele fotovoltaice a jucat feste serioase tarilor care au investit masiv in aceasta sursa de energie, iar revenirerea cererii (consumului) a gasit nepregatite toate sistemele energetice din Europa. Daca suntem obiectivi cu noi insine realizam ca in realitate cererea de energie nu a explodat in nici un fel in 2021, comparative cu 2019, anul de dinaintea aparitiei pandemiei de Covid. Este o crestere a cererii doar in raport cu 2020, cand economia lumii s-a contractat pe fondul pandemiei. Si atunci este firesc sa ne intrebam de unde aceasta explozie a preturilor la utilitati in conditiile in care cererea a fost una normala? Raspunsul este simplu: din fantasmagoria unor politicieni care au pus carul inaintea boilor. Nici o forma conventionala de energie nu a mai fost pe placul acestor vizionari a caror deviza a fost “desfiintam ce este vechi pentru a face loc noului”. Din pacate noul ramane inca un deziderat.  

 Cresterea preturilor la gaze naturale pe piata angro din Europa incurajeaza din ce in ce mai multe companii de utilitati sa faca trecerea la carbune pentru a genera electricitate, tocmai intr-un moment in care regiunea incearca sa elimine combustibilul poluant, transmite Reuters conform Agerpres.

Normal, atunci cand esti strans cu usa renunti la toate ambitiile de moment. Treaba lor ce fac statele europene care mai au inca productie de energie electrica pe baza de carbune. Intrebarea este ce facem noi, care am acceptat ca orbii tintele de decarbonizare sugerate de catre Comisia Europeana si am tras carbunele pe linie moarta inainte ca acesta sa-si fi spus ultimul cuvant. Mai dramatic este ca abandonarea cu seninatate a celor doua Complexuri energetice (CE Hunedoara si CE Oltenia) prin intermediul politicilor de stat a lasat sistemul energetic national total expus fluctuatilor de pe pietele internationale. Si daca am vrea sa producem acum energie pe baza de carbune, macar pentru a traversa iarna, nu avem cum s-o facem. Dupa disparitia CE Hunedoara (o crima la adresa sistemului energetic), CE Oltenia nu are nici grupuri pregatite sa compenseze deficitul de energie si nici carbunele necesar pentru a-si creste productia.

Ieri am importat 2100 MW, in conditiile in care aportul carbunelui in consumul de energie a fost de circa 1300 de MW. De ce nu se intreaba nimeni cum e posibil ca in aceasta conjunctura extrem de favorabila din punct de vedere al pretului energiei, Complexul Energetic Oltenia nu tureaza centralele la maxim? Ar fi momentul ideal, indifferent de pretul certificatelor de CO2, pentru ca balanta financiara a CE Oltenia sa se echilibreze si chiar sa treaca pe profit pentru a avea ulterior bani sa-si realizeze investitiile pe care si le-a propus.  Raspunsul este simplu: CE Oltenia nu poate mai mult, pentru ca politica energetica a Romaniei a scos deja din calcul aportul carbunelui in anii ce vin. Si, in consecinta, CE Oltenia s-a culcat pe ambele urechi. Daca tot disparem, la ce bun sa ne mai consumam?

Aceeasi situatie este si in cazul centralelor pe gaze, ba chiar si a energiei nucleare. Ne invartim ca disperatii in jurul taxonomiei aprobate de Uniunea Europeana si mergem ca orbii inainte pe traseul energiei regenerabile. Nimeni nu pune nici o baza pe investitiile in centralele clasice, cu toate ca se spune ca gazele pot suplini deficitul intr-o o perioada de tranzitie. In schimb, toata lumea se asteapta sa pice din cer investitorii in energia regenerabila. Si, intradevar, acestia dau tarcoale ca lupii, doar doar o mai forta mana autoritatilor sa mai prinda niste facilitati.

Nu avem nimic cu energia regenerabila, dar daca vulnerabilitatea ei devine din ce in ce mai evidenta, de ce nu ne asiguram spatele pe baza a ceea ce avem? De pilda, in cazul lignitului, Romania detine rezerve care ar putea asigura inca o suta de ani functionarea centralelor la capacitatea actuala. Sigur, nu suntem absurzi sa pretindem ca va trebui sa exploatam lignitul pe o asemenea perioada. Dar, cum sa-l elimini daca nu pui nimic in loc?

Situatia actuala la nivel mondial ar trebui sa ne dea de gandit, daca cineva mai gandeste in tara asta. Iata ce spun cei care au fost campionii eliminarii carbunelui, dar care acum se intorc la el:

Desi atât pretul carbunelui cât si cel al certificatelor de poluare au crescut in ultimele luni in Europa, aceste cresteri sunt mai mici comparativ cu explozia preturilor la gaze naturale, astfel ca balanta costurilor pe termen scurt se inclina spre utilizarea carbunelui pentru a produce energie electrica.

Pretul de referinta la certificatele de poluare tranzactionate in cadrul schemei ETS s-a dublat de la inceputul anului iar cotatiile futures la carbune au inregistrat si ele o crestere de peste 100%. Cu toate acestea, cotatiile la gaze pe piata angro din Olanda sunt de aproape patru ori mai mari in prezent comparativ cu situatia de la inceputul anului.

In ultimii doi ani costurile pentru termocentralele pe gaze naturale au fost mai mici decât pentru termocentralele pe carbune, daca sunt incluse si costurile cu certificatele de poluare, insa acest lucru s-a schimbat incepând din luna iulie a acestui an.

In Germania, aceasta modificare a diferentei intre costul operarii termocentralelor pe carbune si cel a termocentralelor pe gaze naturale a determinat o utilizare mai mare a lignitului, un combustibil care in mod traditional este o sursa ieftina de combustibil dar care in ultimii ani a fost scos de pe piata de cresterea costurilor cu certificatele de poluare. In trimestrul al treilea al acestui an, lignitul si huila au fost responsabile in Germania pentru o productie de electricitate combinata de 35,1 Terawati ora, comparativ cu 28 TWh in al doilea trimestru al acestui an si 29,3 TWh in trimestrul al treilea al anului trecut, arata datele publicate de institutul german ISE Fraunhofer.

In Marea Britanie, cresterea preturilor la gaze naturale a determinat o trecere la petrol, in conditiile in care carbunele are o pondere de doar 2% in mixul energetic iar tara risca sa se confrunte cu probleme in aprovizionarea cu electricitate la iarna.

„Tranzitia electricitatii se intâmpla dar nu cu urgenta ceruta: emisiile merg in directia gresita”, spune Dave Jones, director la centrul de reflexie Ember.

In urmatoarele trimestre, carbunele si lignitul ar urma sa ramâna mai convenabile in mixul combustibililor decât gazele naturale, sustine Silvia Messa, analist la firma de consultanta energetica Volue.

Preturile la electricitate pentru perioada urmatoare in Germania si Franta s-au dublat in acest an, ceea ce a provocat discutii cu privire la interventia pe piata pentru a stabiliza preturile pentru consumatori.

Unii critici au dat vina pe sistemul de tranzactionare a certificatelor de poluare pentru cresterea preturilor la electricitate, si au facut un apel pentru eliminarea efectului schemei de tranzactionare a emisiilor asupra pietei energetice. Cu toate acestea, analistul Marcus Ferdinand crede ca actuala tranzitie de la gaze la carbune este doar o problema de flexibilitate pe termen scurt si nu ceva care se datoreaza sistemului de tranzactionare a certificatelor de poluare