Perioada de risc din sectorul energetic nu a trecut, dar de platit vom plati cu varf si indesat

Ministrul Energiei si presedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputatilor au recunoscut astazi ceea ce Energy-Center scrie de cateva zile: sistemul energetic este la limita de avarie iar preturile record atinse pe bursa de energie vor fi suportate cat de curand de catre consumatori. Interesant este ca nici ministrul Alexandru Petrescu si nici presedintele Iulian Iancu nu au pomenit un cuvant despre exportul de energie, care inclusiv azi s-a situat constant la o medie de peste 1000 de MW. Daca Transelectrica si Transgaz (transportatorii de energie electrica si gaze naturale) „si-au facut datoria”, dupa cum spunea ministrul Petrescu, atunci de ce nu stim si noi cine importa gaze si la ce pret si cine exporta energie electrica si la ce pret? Daca tot achitam o factura mai mare la aceste doua marfuri, atunci sa stim de ce.

Fara sa incercam sa politizam subiectul, nu putem sa nu remarcam faptul ca din declaratiile oficialilor rezulta ca problema amenintarii cu posibile riscuri in sistem este pusa pe seama lipsei constituirii de stocuri (carbune, gaze naturale), vina ce ar apartine fostilor guvernanti. Adevar partial insa, caci nu lipsa de stocuri a facut ca energia ieftina sa plece peste granita, sau gazul natural sa nu intre in depozite atunci cand inca era ieftin. Reglementarile alambicate si lipsa de viziune asociata cu ingerintele autoritatilor in cele doua piete sunt motivele principale ale situatiei de azi. Nici macar Romgaz, companie de stat laudata de catre ministrul economiei, nu ar fi fost tentata, din punct de vedere comercial, sa inmagazineze gaze daca nu ar fi primit ordine de sus. In schimb, intr-o piata concurentiala si libera de influente politice lucrurile ar fi stat altfel. Am explicat pe larg toate aceste lucruri in articolele noastre din zilele precedente asa ca nu mai insistam acum.

Perioada de risc din sectorul energetic nu s-a terminat, intrucat se asteapta noi episoade de ger, iar pretul mare de pe bursa din aceasta perioada se va reflecta in factura consumatorilor, a declarat ieri ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. “Impactul intotdeauna se regaseste in factura finala la consumator, dar ceea ce este important pentru noi este ca, in aceste momente de criza, sa facem o retrospectiva cum am ajuns aici. Daca, din perspectiva celor doi operatori de transport, Transgaz si Transelectrica, noi ne-am facut foarte bine treaba si am asigurat integritatea sistemului pe ambele zone, politica de stocare sau lipsa de coerenta in aceasta politica din vara, cu impact in iarna, poate ne-a adus intr-o zona de risc mai ridicat decat de obicei”, a spus Petrescu.

El a subliniat ca perioada critica nu s-a terminat, intrucat sunt asteptate noi episoade de ger.

La randul lui, Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii, afirma ca „sistemul energetic ar fi putut intra in avarie in urma cu doua saptamani, daca nu ar fi venit weekend-ul, iar perioada de viscol nu ar fi luat sfarsit, intrucat nu existau stocuri suficiente de carbune„, “Aceste varfuri s-au inregistrat pentru ca noi nu am putut sa valorificam din timp stocurile atat la gaze naturale, unde nu am realizat stocurile la nivelul potentialului zacamintelor noastre si unii operatori chiar nu si-au realizat obligatia si, cu toate acestea, nu a fost luata nicio masura din partea celui care avea responsabilitate directa, adica Ministerul Energiei. Realitatea este ca nu a fost constituit stocul de carbune in centrale, noi vorbim de capacitatea disponibila atunci cand da comanda dispecerul national. Erau stocuri pentru doua zile jumatate, trei zile, patru zile, ceea ce este de neimaginat pentru functionarea unui program de iarna stabilit prin Hotarare de Guvern. Deci, nu a fost respectata Hotararea de Guvern, nu au fost realizate stocuri”, a spus Iancu, prezent la Adunarea Generala a membrilor Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei.

N-or fi fost constituite stocurile, conform planificarii, in schimb productia de energie pe baza de carbune si de hidrocarburi a acoperit in fiecare zi circa 50% din totalul productiei, ceea ce inseamna ca materie prima a fost. Si, in realitate, cam asta este potentialul de productie pentru centralele care utilizeaza carbune si hidrocarburi. Ce s-ar fi intamplat insa daca nu batea vantul si nu mergeau eolienele? Simplu, ceea ce de fapt s-a si vazut. Nu exista export de energie electrica. Pe de alta parte, energia hidro a fost secatuita la maxim si speram sa nu avem parte prea curand de vremuri secetoase.

“Daca nu ar fi venit perioada de weekend, cand scade consumul si, din fericire, s-a diminuat viscolul si a putut sa intre energia eoliana, atunci, cu un aport foarte mare, de 2.000 de MW, sistemul ar fi putut sa intre in varful maxim de criza, adica putea sa intre in avarie”, a sustinut Iancu, referindu-se la perioada de acum doua saptamani. “Functionarea la limita, in cazul Romaniei, s-a inregistrat pentru trei zile consecutiv, cand am functionat fara rezerva de capacitate. Acela este un moment de criza. Dar momentul de criza nu s-a datorat lipsei de capacitate in sistemul energetic romanesc, ci lipsei de resursa de materie prima, adica in cazul nostru noi nu am avut stoc de carbune”, a precizat el.

El a revenit la ideea ca nici operatorii de gaze nu si-au respectat obligatiile privind cantitatea de gaze pe care trebuiau sa o stocheze. Intrebat cine sunt acesti operatori, el a raspuns: “Sunt mai multi operatori care nu si-au respectat obligatia de stocare, nu ii stiu pe dinafara. Singurul care a inmagazinat si pentru cei care nu au inmagazinat a fost Romgaz. Deci, ce vedem? O companie in care statul este majoritar devine responsabila, inmagazineaza si pentru ceilalti. De ce ceilalti nu si-au respectat obligatiile? Cum sa-si permita sa nu respecte obligatiile care vizeaza securitatea si functionarea sistemului energetic national? Acestea sunt intrebari asupra carora ar trebui sa ne aplecam in perioada urmatoare si sa nu mai permitem un astfel de comportament. Pentru ca prioritatea sistemului energetic nu este partea comerciala, ci partea de siguranta”.

Iancu a mai spus ca ar trebui sa fie majorata capacitatea de stocare de gaze a tari, de la 3,1 miliarde de metru cubi in prezent, pana la 4 miliarde si, etapizat, la 6 miliarde de metri cubi.

Cat priveste pretul record atins de energia electrica pe bursa (graficul de mai sus) , Iulian Iancu spune ca acesta a fost majorat si de faptul ca, din cauza debitului scazut al Dunarii, s-au consumat mai multe gaze de import, care au un pret foarte mare in aceasta perioada de varf de consum.

“Evident, cand nu ai energie, pretul spot de pe bursa este mare, acest lucru se intampla oriunde in lume. La bulgari, sarbi, greci si unguri au fost preturi si mai mari, singurii in regiune care au avut preturi mai mici decat noi au fost cehii. Deci, noi nu am fost chiar pe varf de pret, dar puteam fi pe un pret mai mic. Aici sunt si cauze obiective. Un aport foarte mare il avea de obicei, in aceasta perioada, si energia hidro. Din pacate, in acea perioada de inghet, debitul Dunarii a scazut de la 4.600 – 5.600 (de metri cubi pe secunda – n. r.) media multianuala, la 1.800, prin urmare un aport foarte mare de energie hidro ieftina a disparut si ea a fost completata cu gaz natural din import. Gazul natural, cand il iei in varf de consum, are un varf de pret si a contribuit de asemenea la aceasta crestere de pret”, a aratat Iancu.

Interesant, Hidroelectrica a dat tot ce putea in aceste zile, trecand de la debitul Dunarii la rezerva din lacuri. Dar, despre aceste lucruri am mai scris. Sa vedem ce urmeaza.