Planul de restructurare a CE Oltenia a pasit cu stangul. Comisia Europeana anunta ca porneste o investigatie asupra celui mai mare producator de energie pe carbune din Romania
Am scris in urma cu cateva zile ca Planul de restructurare pe care Complexul Energetic Oltenia il propune Comisiei Europene are prea multa fantezie ca sa mai poata fi luat si in serios de catre expertii Comisiei. Cu toate ca a trecut mai mult de un an de cand CE Oltenia trebuia sa vina cu solutii concrete si credibile de reducere a emisiilor, cu proiecte viabile, acest lucru nu s-a intamplat (https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/boala-lunga-moarte-sigura-ce-oltenia-incearca-sa-abureasca-comisia-europeana-cu-un-plan-de-restructurare-in-care-nu-cred-nici-cei-ce-l-au-scris)
Iata ca, in urma cu doua zile, Greenpeace, organizatia de mediu care monitorizeaza la sange CE Oltenia anunta ca la nivelul Comisiei Europene se fac evaluari daca sprijinul oferit de Guvernul României pentru planul de decarbonare si restructurare a Complexului Energetic Oltenia respecta legislatia europeana. Greenpeace a semnalat recent incompatibilitati majore între acest plan si obiectivele europene de reducere a emisiilor, precum si ca planul CEO contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.
Conform comunicatului Comisiei, aceasta are îndoieli cu privire la conformitatea Planului de restructurare si a schemei de suport cu termenii din Ghidul privind ajutoarele de salvare si restructurare. Comisia va analiza mai ales:
daca, în forma lui actuala, planul de restructurare poate restabili viabilitatea pe termen lung a CE Oltenia într-un interval de timp rezonabil si fara continuarea ajutorului de stat;
daca CE Oltenia si investitorii sai ar urma sa contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurându-se astfel ca planul de restructurare nu se bazeaza în principal pe finantare publica si ca ajutorul este proportional;
daca planul de restructurare ar urma sa fie însotit de masuri adecvate de limitare a denaturarilor concurentei create de ajutor.
Deschiderea unei astfel de investigatii ofera României si partilor terte interesate ocazia de a contribui cu comentarii. Acestea nu vor prejudicia rezultatul investigatiei.
Conform analizei Greenpeace asupra planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor creste în 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar directiei de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale vor creste în urmatorul deceniu de la 7 Mt CO2/an în 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an în 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an în 2024.
Planul contine si alte puncte critice care îl fac incompatibil cu cerintele Uniunii Europene. De exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera prin agregarea productiei de energie din surse regenerabile si gaz cu cea pe baza de lignit nu este compatibila cu Directiva EU ETS si cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO spera sa îl acceseze. Singura varianta pentru a primi finantare este retragerea din functiune a tuturor capacitatilor pe baza de lignit, ceruta de Greenpeace de mai multi ani.
„Tot tragem de mâneca Ministerul Energiei si îl atentionam ca modul în care gestioneaza situatia Complexului Energetic Oltenia si tranzitia energetica în România este dezastruos pentru oamenii din Gorj si pentru siguranta sistemului energetic national. Decizia de astazi a Comisiei ne confirma îngrijorarile. Pâna la rezultatele investigatiei, avem urmatoarele întrebari pentru Ministerul Energiei: Ce va face Guvernul daca planul de restructurare si decarbonare al Complexului Energetic Oltenia nu va primi aprobarea Comisiei Europene? Care este data la care Guvernul intentioneaza sa elimine carbunele din mixul energetic?”, Vlad Catuna coordonator campanii Greenpeace România.
De asemenea, România, prin planul propus de CEO si prin lipsa unor politici publice ambitioase de decarbonare, poate rata sansa unei tranzitii energetice echitabile si sustenabile pentru zonele afectate, în special zonele miniere din Gorj si Hunedoara. Resursele alocate din Fondul pentru o Tranzitie Justa în vederea diversificarii economice si pentru recalificarea si incluziunea activa a lucratorilor vor putea fi accesate atâta timp cât judete precum Gorj îsi propun sa îsi reduca considerabil emisiile de gaze cu efect de sera.