Poate Dunărea să amenințe România cu un black out?

Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, a ajuns la un minim istoric, puțin peste 2000 metri cubi pe secundă, valoare care nu s-a mai înregistrat de 30 de ani în această perioadă. Dincolo de efectele asupra navigației, nivelul scăzut al apei reprezintă ă lovitură extremă asupra producției de energie electrică. De câteva zile încoace Hidroelectrica, care administrează complexul de la Porțile de Fier nu produce mai mult de 500-600 MW energie, înregistrând la rândul ei un minim istoric. Este explicabil atâta vreme cât Dunărea acoperă în jur de 40% din producția de energie hidro a României. În aceste condiții, apa din lacurile de acumulare este menținută aproape exclusiv pentru echilibrarea sistemului energetic. Lucrurile devin și mai complicate în perioada următoare în condițiile în care nu se întrevăd precipitații. Cum își va scoate cămașa Hidroelectrica pentru a-și onora contractele de energie pe acest fond? Cumpărând din altă parte? De unde și la ce preț? Mai grave însă sunt amenințările la adresa sistemului electroenergetic, care se vede văduvit de cea mai importantă resursă: energia hidro.

Black-outul din Peninsula Iberică a fost urmat de o pană puternică de current în Cehia, iar în franța s-au înregistrat întreruperi frecvente în alimentarea cu energie, zilele acestea. Sunt semnale de alarmă care ar trebui să ne pună serios pe gânduri. În aceste zile caniculare consumul de energie electrică s-a situate la o medie de puțin peste 5000 de MW și am reușit să ne asigurăm din producția proprie aproape întreg acest consum. Ce  se va întâmpla la un consum de peste 7000 de MW (cum s-a înregistrat anul trecut) fără a avea producție hidro? Poate știe noul ministru al energiei cum ne vom scoate căciula într-o perioadă de criză. Deocamdata, noul ministru ne liniștește:

”Situația actuală în materie de producție de energie electrică în România este echilibrată, deși avem cel mai mic debit pe Dunăre din ultimii 32 de ani”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

‘Astăzi am avut o primă ședință a Comandamentului Energetic Național, împreună cu toți factorii implicați în acest subiect. Principala temă a reprezentat-o pregătirea pentru iarnă în materie de gaze naturale și, cel mai important, dat fiind condițiile meteo ale României de astăzi, situația referitoare la producția de energie electrică la nivel național. În momentul de față suntem într-o situație echilibrată, deși avem cel mai mic debit pe Dunăre din ultimii 32 de ani și perspectiva meteorologică arată că doar în luna noiembrie vom avea o creștere a precipitațiilor care să echilibreze sistemul hidrologic al României. Pe de altă parte, cei de la Hidroelectrica ne-au asigurat că există, în momentul de față, suficiente depozite în lacurile de acumulare pentru a echilibra, atunci când este cazul, sistemul energetic. Pe segmentul de hidro, producția este undeva la 5.714 megawați, din care 31% din fotovoltaic, 22% nuclear, 18% cărbune, 14% hidrocarburi, 10% hidro, 2,28% eolian și în rest biomasă și instalații de stocare’, a spus Ivan, la finalul Comandamentului Energetic.

Acesta a adăugat că, din punct de vedere practic, scopul final este creșterea capacităților de producție în materie de energie electrică. Totodată, șeful de la Energie a susținut că autoritățile trebuie să se asigure că sunt suficiente gaze, la un preț bun, pentru a trece cu bine iarna care urmează.

‘Având o iarnă mai grea în anul anul 2024 spre 2025, ceea ce a însemnat automat un consum crescut cu peste un miliard de metri cubi. Ne pregătim pentru iarna lui 2025 spre 2026, cu o previziune de creștere a necesarului de gaze naturale destul de consistentă. Săptămâna viitoare vom avea o nouă întâlnire la Ministerul Energiei cu toți factorii implicați pentru a ne asigura un grafic, cu răspundere foarte clară a fiecăruia, că vom avea suficiente gaze la un preț bun, fără a crește prețul gazelor pentru iarna lui 2025 spre 2026. De asemenea, foarte important pentru a menține un echilibru este să intrăm pe capacități noi de producție în următorul an și jumătate, iar proiecția pe care am făcut-o, analizând toate datele pe care le avem la nivelul Ministerului Energiei, împreună cu companii la care suntem în momentul de față acționari unici sau majoritari și plus piața privată, vorbim în total de o putere instalată în următorul an și jumătate de circa 1.591 de megawați. Cea mare pondere vine dinspre energia solară, de aproape 1.000 de megawați, din stocare peste 200 megawați, din eolian 53 megawați și din hidrocarburi 357 megawați’, a susținut ministrul de resort.

Potrivit oficialului, chiar dacă media debitului Dunării este, la ora actuală, la un minim al ultimilor 32 de ani, de 2.100 mc/secundă, pe baza tuturor previziunilor, nu se pune problema ca reactoarele de Cernavodă să se oprească.

‘Pe de altă parte, Hidroelectrica este pregătită cu o înmagazinare în lacurile de acumulare, care este la peste 94% din capacitatea națională, pentru a interveni atunci când este un vârf de consum și a uzina în această perioadă, în special în intervalul de după ora 16:00, până la ora 21:00. Evident că hazardul poate să apară oricând, dar noi vrem să fim pregătiți și ne pregătim inclusiv pentru iarnă. Noi suntem oameni gospodari, ca să zic așa, și nu lăsăm timpul să treacă, să venim în septembrie să ne pregătim pentru iarnă. Chiar de acum vorbim despre stocurile de gaze ale României. Unul dintre potențialele riscuri pe care mi le-au prezentat colegii mei îl reprezintă vegetația care poate să scurt-circuiteze liniile de mare tensiune. Am pregătit împreună cu colegii mei o adresă către toți furnizorii, distribuitorii și transportatorii de energie prin care i-am informat ca au termen de maximum 90 de zile în care să prezinte graficul de lucrări pentru a evita punerea în pericol a acestor rețele. Mai exact să nu ajungă vegetația în contact cu rețelele’, a afirmat Bogdan Ivan.

Întrebat care este situația importurilor de energie ale României, în această perioadă, ministrul Energiei a punctat faptul că, în timp ce consumul este ‘undeva la 6.000 de megawați’, producția se situează la o medie de 5.700 – 5.800 de megawați, în ultima lună, iar diferența de circa 200 de megawați se importă ‘evident la preț deloc bun’.

‘Dar dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului trecut, e o situație mai bună din acest punct de vedere, pentru că e o cantitate foarte mică pe care o importăm. Din acest motiv, finanțăm acum prin PNRR și prin Fondul de modernizare, creșterea capacităților de stocare a energiei’, a explicat ministrul Energiei.