Presa despre declaratiile la Conferinta Energy-Center: De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania

Economica net

Romania va finaliza, prin forte proprii, un reactor de la Cernavoda, daca se rupe acordul cu chinezii pentru Unitatile 3 si 4

In cazul in care unele conditii ale partenerului chinez din proiectul de finalizare a reactoarelor 3 si 4 nu vor putea fi acceptate iar parteneriatul cade, Nuclearelectrica are pregatit scenariul de a finaliza singura una dintre cele doua unitati, a declarat secretarul de stat in Ministerul Energiei, Doru Visan, la o conferinta pe teme energetice organizat de publicatia Energy Center.

“Nuclearul capata o importanta tot mai mare, fie ca vorbim despre aceasta componenta actuala, fie ca vorbim in o alta abordare, cel putin a unui grup. Trebuie sa mai dezvoltam cel putin una sau doua unitati in Romania. Daca nu se materializeaza (negocierile cu partenerul chinez pentru construirea reactorelor 3 si 4 in regim de parteneriat public-privat-n.red.), compania are scenariul de analiza financiara pentru dezvoltarea unei unitati”, a declarat Visan.

Intrebat care ar fi conditiile care ar conduce la esuarea proiectului actual cu partenerul chinez, Visan a spus ca “unele conditii ale partenerului pot fi suportate sau nu”, dupa care a vorbit despre “necesitatea de a promova energia nucleara in Romania ca energie de baza”.

Este pentru prima data cand un oficial roman vorbeste despre posibilitatea ca Nuclearelectrica sa finalizeze prin forte proprii unul dintre reactoarele centralei de la Cernavoda, in eventualitatea in care, in final, parteneriatul dintre compania romaneasca si China General Nuclear Power pentru finalizarea reactorelor 3 si 4 in regim de parteneriat public-privat nu va functiona.

Este vorba de fapt despre volumul costurilor.

Luna trecuta, Nuclearelectrica si China General Nuclear Power au semnat forma finala a acordului pentru societatea care va construi, in parteneriat public-privat, reactoarele 3 si 4 ale centralei nucelare de la Cernavoda. Acordul consfinteste infiintarea societatii romano-chineze care va derula proiectul finalizarii reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, o investitie de peste 6 miliarde de euro.

Romania are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineza China General Nuclear Power. La aceasta valoare insa, partenerul chinez trebuie sa se asigure ca isi va recupera banii investiti, cu profitul aferent, din vanzarea pe piata a energiei electrice. De aceea, Guvernul intentioneaza sa introduca sistemul contractelor de diferenta (CfD), prin care investitorului sa i se garanteze recuperarea investitiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, in final, plata suplimentara de catre consumatori a unei contributii care sa sustina aceste investitii, dar fiind ca investitorul nu isi poate recupera prin pretul de vanzare a energiei investitia plus profitul aferent.

“Costul mediu pe durata de viata a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda este peste pretul mediu de piata in scenariul CfD și, prin urmare, estimam necesitatea unui sprijin semnificativ printr-un contract CfD. Nivelul subventiei anuale ajunge la apogeu in 2031, anul in care pretul de vanzare angro este la cel mai scazut nivel, insa apoi scade in timp, pe masura ce preturile pietei cresc (ca urmare a creșterii preturilor la gaze și a preturilor 18 la CO2.) Pe baza estimarilor realizate, decalajul dintre costurile și veniturile din vanzarile en gros ale energiei nucleare implica o subventie medie de 215 milioane EUR pe an intre 2030 și 2040”, arata recent Ministerul Energiei.

Problema exact aici apare. Daca in urma negocierilor cu partea chineza se va constata (pe baza nivelului pretului de exercitare care va fi negociat) ca Romania ar putea plati costuri prea mari pentru cele doua reactoare care ar urma sa fie construite prin acest parteneriat cu chinezii, Nuclearelectrica are si scenariul de a finaliza, fara acest partener, unul dintre reactoare, caz in care, chiar daca se aplica si aici mecanismul CfD, costurile, care vor fi ulterior platite de toti consumatorii prin facturi, vor fi mai mici.

Investenergy.ro

Secretarul de stat Doru Vișan: Guvernul sa insiste la Comisia Europeana ca securitatea energetica este pusa in pericol. Romania nu-și poate permite pana in 2030 sa renunte totalmente la carbune. Nuclearul trebuie sa se dezvolte. SNN va face un singur reactor daca nu se nu se materializeaza negocierile cu partenerul chinez

„Romania nu-și poate permite pana in 2030 sa renunte totalmente la carbune pentru ca ar fi pusa in pericol securitatea energetica. Aceasta este realitatea. Totodata, insist ca nuclearul trebuie sa se dezvolte, trebuie sa mai venim cu unul-doua reactoare. Vom promova energia nucleara in Romania ca energie de baza de care avem nevoie” , a declarat secretarul de stat in Ministerul Energiei, Doru Vișan, la conferinta organizata de publicatia Energy-Center.

Planul National Integrat Energie-Schimbari Climatice (PNIESC) va suferi modificari dupa negocierile cu Comisia Europeana.CE Oltenia este intr-o situatie foarte complicata, chiar dramatica (dupa cum a catalogat-o secretarul de stat). Pentru moment, au fost gasite solutii pentru acoperirea componentei financiare, prin garantii, legat de certificatele de CO2. Ce se poate face mai departe? Potrivit Secretarului de stat Doru Vișan, se definește carbunele (de cat anume este nevoie) și se discuta pe doua scenarii. Intr-o prima varianta, sa se pastreze din structura actuala doar ce este eficient, sa se renunte la Craiova și Turceni (ineficiente). Romania ar avea nevoie de 3.400 MW de la CE Oltenia, din care 800 MW reprezinta obligatoriu conversia de pe carbune pe gaze. In prima varianta, se discuta sa se lase CE Oltenia fara schema de sprijin, situatie in care compania va oferta incluzind pretul cu certificate de CO2, astfel va crește pretul energiei in piata, cu impact major la consumatorul final, dar mai ales la industrie.Potrivit oficialului Ministerului Energiei, in a doua varianta, Guvernul sa insiste la Comisia Europeana ca securitatea energetica este pusa in pericol in Romania și sa se pastreze capacitatile pe carbune in piata. Diferenta de certificate de CO2 neinternalizate ar urma sa se distribuie pe un numar de ani. Intrebat ce capacitati pe carbune se discuta sa se pastreze in varianta 2, Vișan a spus ca urmeaza sa se decida la o viitoare intalnire a factorilor decidenti la Guvern. Firesc, și in aceasta situatie, costul certificatelor neinternalizate cu CO2 va fi platit, in facturi, de catre romani. In ambele variante va fi componenta in facturi. Pentru asigurarea securitatii energetice a Romaniei, care este prioritatea nr.1, Vișan a subliniat ca trebuie sa se dezvolte cel putin un reactor la Cernavoda sau doua. “Vom promova proiectul celor doua reactoare. Daca nu se materializeaza negocierile cu partenerul chinez – unele conditii ale partenerului pot fi suportate sau nu – Nuclearelectrica va dezvolta o singura capacitate, este o un al doilea secenariu luat in calcul la SNN”, a afirmat secretarul de stat.In ce privește dezvoltarea regenerabilelor , Vișan a sustinut ca este prematur sa se defineasca stocajul, dar se pot face pași in dimensiuni mai mici pe parte de stocare. Daca Romania reușește sa promoveze capacitati in cogenerare in marile orașe , aceasta va fi o mare realizare, considera secretarul de stat.

Economica net

Toti romanii ar putea plati in factura de electricitate o “taxa” de carbune, temporar. Altfel, iarna se stinge becul.

In fata unei politici europene tot mai agresive fata de combustibilii fosili poluanti, dar in conditiile in care, mai ales iarna, consumatorii romani depind inca de energia produsa de termocentralele pe carbune, oficialii de la Bucuresti incearca sa gaseasca solutii, aducand in prim plan necesitatea sigurantei energetice a tarii. Care este din ce in ce mai scumpa, insa.

“Cel putin pana in 2030 nu se poate renunta la carbune. Este pusa in pericol siguranta sistemului. Trebuie sa definim pana cand pastram carbunele, la ce putere il pastram, corelat cu noi capacitati pe gaz si regenerabile”.

Declaratia apartine secretarului de stat in Ministerul Energiei, Doru Visan, facuta la o conferinta pe teme energetice organizata de publicatia Energy Center.

Stiuta fiind pozitia Comisiei Europene referitoare la scaderea ponderii combustibililor fosili in productia de energie electrica, oficialul roman a spus ca se vor negocia unele lucruri cu Bruxeless-ul, dat fiind ca este vorba de siguranta energetica a tarii.

“Vom negocia”, a spus  Visan.

 Dar ce e de negociat?

Romania, ca toate celelalte state UE, trebuie sa trimita unei Comisii Europene care este tot mai refractara la ideea generarii de energie din combustibili fosili poluanti si tot mai deschisa la sursele regenerabile, planul integrat de energie si mediu (PNIESC), adica viziunea noastra pe termen mediu, pana in 2030. CE nu a mai stabilit tinte nationale pentru regenerabile, ci doar o tinta globala continentala: in acel an, 32% din consumul de energie trebuie sa fie asigurat din aceste surse. Romania a prezentat un draft cu 27,9%, in paralel cu continarea productiei de energie din carbune (ba chiar in strategia energetica nationala se vorbeste despre un grup nou pe lignit, de 500 MW, construit in parteneriat public-privat cu o companie chineza).

Din discutiile avute pana acum, pare ca si oficialii de la Bucuresti accepta ideea ca Bruxelles-ul nu va accepta tinta noastra si va cere o crestere. Aici ar putea fi loc de negocierea amintita de Visan: ponderea regenerabilelor ar putea creste, dar, cel putin pentru o vreme, Romania trebuie sa sustina productia de electricitate pe baza de carbune, pentru ca, daca ea se opreste, pe timp de iarna Romania stinge lumina. Pentru ca nu va mai avea cu ce sa-si asigure necesarul de energie electrica.

Carbunele acum inseamna Complexul Energetic (CE) Oltenia. Adica zece cariere de exploatare a lignitului, de suprafata, si 11 grupuri energetice care-l ard, in 4 termocentrale din Oltenia: Rovinari, Turceni, Isalnita si Craiova 2. In total circa 3.400 MW, a doua sursa de energie electrica a tarii, dupa centralele Hidroelectrica si, cel putin in teorie, prima pe timp de iarna.

Energia electrica din carbune este insa tot mai scumpa, in conditiile in care Europa si-a propus sa-l suprime pana la interzicere. Costul inseamna certificatul de emisii, pe care orice producator trebuie sa-l cumpere, de pe bursa, ca sa poata sa produca electricitate. Care a insemnat, pentru CE oltenia, in total, 1,4 miliarde de lei, pentru energia produsa in 2018 si consumata in Romania. Ceea ce s-a tradus in pierderi  de 1,1 miliarde de lei pentru CE Oltenia, anul trecut-45% din cifra de afaceri a firmei au fost doar cheltuielile cu certificatele. Iar o parte din bani au fost platiti din credite, luate special cu acest scop. Inclusiv cu garantia statului.

Iar, cum politica UE este de continuare a decarbonizarii, costul certificatelor va creste cu siguranta. La fel si cel financiar al CE Oltenia si, previzibil, la fel si pierderile. Cum se rezolva, macar temporar, situatia?

“In vederea rezolvarii probemei certificatelor de CO2 pentru anul 2019, CE Oltenia impreuna cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM si Consiliul Concurentei au demarat un proiect pentru identificarea unei scheme de sprijin”, scrie intr-un comunicat al companiei, emis ca urmare a articolelor din presa din ultimele zile, legate de situatia financiara grea prin care trece.

Cam in acelasi timp, Visan vorbea la conferinta Energy Center.

“Am facut doua scenarii, inaintate la Transelectrica, dupa discutii cu ANRE, OPCOM si Consiliul Concurentei. Din cei 3.400 MW, facem conversia pe gaz a aproximativ 800 MW, la Craiova si Turceni si pastram din carbune ce e eficient (centrala de la Rovinari e cea mai eficienta, fiind la “gura” carierei-n.red.). Transelectrica integreaza aceste lucruri in studiul de adecvanta a sistemului energetic national, si apoi vedem cat putem pastra”, a spus secretarul de stat.

Oficialul vorbit despre cele doua scenarii pentru restul capacitatii de generare de energie din carbune.

In prima varianta, se discuta sa se lase CE Oltenia fara vreo schema de sprijin, ca acum, situatie in care compania va oferta energie pe piata incluzand in pret certificatele de CO2, dar astfel va crește pretul energiei in piata, cu impact major la consumatorul final, dar mai ales la industrie.”Consumatorul final si industria este posibil sa nu poata suporta acest pret”, a atentionat Visan. Nu este un secret ca, mai ales in piata de energie, se tinde alinierea la pretul celei mai scumpe tehnologii.

In cea de-a doua varianta, ajungem la negocierea despre care ati citit mai sus. “Noi, Guvern, stat, trebuie sa insistam la Comisia Europeana ca securitatea energetica e in pericol”, a spus Visan. Solutia: CE Oltenia integreaza in pretul energiei electrice cat poate, financiar, din resursele proprii, certificatele de CO2. Ideea ar fi ca, astfel, pretul energiei scoase in piata nu creste foarte mult. Apoi, diferenta de certificate de CO2 neinternalizate in pret ar urma sa se distribuie pe un numar de ani. Insa aceste certificate trebuie platite pe masura ce se produce energia din carbune, iar daca nu le plateste CE Oltenia, cine le plateste?

“Trebuie sa le plateasca altcineva”, a spus Visan.

Altcineva inseamna de fapt consumatorii, populatia si industria. Visan nu a detaliat si probabil ca nu va fi un impact prea mare in facturi daca se va opta pentru aceasta varianta – nici nu stim inca daca va fi o componenta defalcata – dar consumatorii mai platesc deja doua “taxe” in factura de electricitate. Valoarea lor nu este foarte mare: un ban/kWh contributie pentru cogenerare (sumele merg catre centralele termoelectrice care produc si energie termica in conditii de eficienta inalta pentru orase) si certificatele verzi: circa 5,8 bani/kWh, bani care merg la producatorii de energie din surse regenerabile.

Energynomics

Doru Vișan: Tinta de regenerabile de 27,9% se va schimba, vom negocia cu CE

Romania va avea o tinta mai mare pentru regenerabile, iar cifra de 27,9% regenerabile din consum pentru 2030 va fi cel mai probabil majorata, sustine secretarul de stat din Ministerul Energiei, Doru Vișan, explicand ca Romania trebuie sa promoveze și proiecte de stocaj mai mici. „Ei vor forta aceasta tinta, pentru ca Romania are potential”, a declarat pentru energynomics.ro, Doru Vișan.

„Stocaj… eu consider ca vom avea negociere pe cel mai important act al anului 2019, PNIESC, care se va materializa in continuare in dezvoltarea regenerabilelor. Aceasta va fi extrem de dificila intern, vom negocia un pachet de energie regenerabila, un pachet de stocaj. E prematur sa definim acest stocaj, dar dimensiunea cea mare sa ramana (Tarnita – n.r.) – eu consider ca trebuie sa facem pași, așa cum au facut și alte tari, in dimensiuni mai mici de stocaj.”

In ceea ce privește tinta de 27,9% pentru regenerabile, Vișan a spus: „Ma aștept la negocieri aici… Am de gand sa negociez cu UE pachetul complet”, lasand sa se inteleaga ca aceasta cota va fi in mod clar majorata.

In același timp, trebuie rezolvata problema termiei, sustine Vișan. „Termia, de fapt, cogenerarea este o mare provocare și poate ultimul tren pe care nu trebuie sa-l pierdem. Daca Romania reușește sa promoveze in marile orașe capacitati in cogenerare și cu o componenta de energie electrica corelata, pe termen scurt, va fi cea mai mare realizare. Rezolva chestiuni esentiale pentru siguranta sistemului și pentru sanatatea populatiei. Acum avem capacitati ineficiente, costuri foarte mari și noi toti ca tara facem eforturi deosebite și sustinem la buget aceste pierderi pentru a asigura confortul locuintei.

AFEER

Dl Ion Lungu, Președinte AFEER: Intreg pachetul investitional pentru Romania trebuie sa fie foarte bine gandit, astfel incat sa fie suportabil pentru consumatorul casnic, dar și pentru industrie

„Siguranta in alimentarea cu energie este esentiala. Nimeni nu realizeaza importanta energiei decat atunci cand nu o are!”, a declarat Dl Ion Lungu, Președintele Asociatiei Furnizorilor de Energie Electrica din Romania – AFEER, la Conferinta Energy-Center, cu tema „De ce, unde și cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”. Domnia sa a facut referire la dezvoltarea investitionala in Romania care este sub presiunea unor prevederi la nivel european, atragand atentia ca, in ultimul pachet legislativ al CE, consumatorul este in centrul prevederilor și ca trebuie sa fim atenti la gradul de suportabilitate din partea acestuia. Consumatorul dorește sa plateasca un pret corect, a spus Dl Lungu.

In opina sa, intreg pachetul investitional la care se lucreaza trebuie sa fie foarte bine gandit, astfel incat sa fie suportabil pentru consumatorul casnic , dar și pentru industrie, care sa fie competitiva. „ Pe langa investitiile in producere, reprezentantul AFEER a evidentiat necesitatea investitiilor in retele. O retea de transport performanta salveaza investitii in producerea de energie. Sa nu uitam ca multe din intreruperile in alimentarea cu energie sunt din cauza starii retelelor”, a spus Dl Ion Lungu.

De ce se blocheaza investitiile? Instabilitatea și impredictibilitatea cadrului de reglementare reprezinta cu siguranta un motiv pentru nivelul scazut al investitiilor din domeniul energetic. Un motiv este și abordarea indicatorilor de performanta de catre managementul companiilor din energie, care are in vedere in special profitul, prin renuntarea la investitii, considera președintele AFEER.

Președintele AFEER mai spune ca un alt motiv este și abordarea indicatorilor de performanta de catre managementul companiilor din energie, care are in vedere in special profitul, prin renuntarea la investitii

Ion Lungu, Președinte AFEER: Intreg pachetul investitional pentru Romania trebuie sa fie foarte bine gandit, astfel incat sa fie suportabil pentru consumatorul casnic, dar și pentru industrie

Siguranta in alimentarea cu energie este esentiala si nimeni nu realizeaza importanta energiei decat atunci cand nu o are, a declarat domnul Ion Lungu, Președintele Asociatiei Furnizorilor de Energie Electrica din Romania – AFEER, la Conferinta Energy-Center, cu tema „De ce, unde și cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”.

Domnia sa a facut referire la dezvoltarea investitionala in Romania care este sub presiunea unor prevederi la nivel european, atragand atentia ca, in ultimul pachet legislativ al CE, consumatorul este in centrul prevederilor și ca trebuie sa fim atenti la gradul de suportabilitate din partea acestuia. Consumatorul dorește sa plateasca un pret corect, a spus Ion Lungu.

In opina sa, intreg pachetul investitional la care se lucreaza trebuie sa fie foarte bine gandit, astfel incat sa fie suportabil pentru consumatorul casnic , dar și pentru industrie, care sa fie competitiva. „ Pe langa investitiile in productie, reprezentantul AFEER a evidentiat necesitatea investitiilor in retele. O retea de transport performanta salveaza investitii in producerea de energie. Sa nu uitam ca multe din intreruperile in alimentarea cu energie sunt din cauza starii retelelor”, a spus domnul Ion Lungu.

In opinia domniei sale, instabilitatea și impredictibilitatea cadrului de reglementare reprezinta cu siguranta un motiv pentru nivelul scazut al investitiilor din domeniul energetic. Președintele AFEER mai spune ca un motiv este și abordarea indicatorilor de performanta de catre managementul companiilor din energie, care are in vedere in special profitul, prin renuntarea la investitii.