Prețul energiei electrice în România este printre cele mai mari din Europa, dar nimeni nu știe de ce.

După mai bine de un an de la reglementarea pieței de energie electrică și gaze din România, în sensul în care prețurile nu mai sunt stabilite de cerere și ofertă, ci de către autoritățile statului, asistăm la o evoluție nefirească a prețului. În ciuda faptului că avem un consum extrem de redus, că avem capacități de generare care pot să depășească acest consum și implict să exportăm energie la ore de vârf și nu doar noaptea, prețul energiei urmează un curs ascendent, de neexplicat. Practic, în lipsa concurenței, singura piața care dă un indicator în acest sens este piața pentru ziua următoare. Toată lumea este liniștită pentru că statul român a ales să compenseze diferența de preț din piață cu o marjă fixă stabilită pentru consumatorii finali, urmând ca apoi să deconteze furnizorilor marja suplimentară din achiziția din piață. In timp ce tot mai multe țări europene se gandesc să renunțe la schemele de plafonare (unele au și făcut-o) noi ne-am culcat pe o ureche și am zis să stăm așa până în 2025, că e mai liniște. În realitate, liniștea este cât se poate de înșelătoare. Asta o dovedește și evoluția prețului energiei în singura piață funcțională, cea din PZU.

Conforma Eurostat, prețurile medii ale energiei electrice, exprimate în euro, pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Țările de Jos (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro). A se ține cont de faptul că România este cuplată cu Ungaria și Bulgaria, țări care nu au nici pe departe mixul energetic pe care îl are România. Care este explicația? Nu știm și nimeni nu vrea să vorbească despre acest lucru.

Dacă ne raportăm la primul semestru al anului 2023, din punctul de vedere al producției de energie, constatăm că ponderea cea mai mare aparține energiei produse din surse hidro, urmată de nuclear, hidrocarburi și regenerabile. Carevasăzică, în cea mai mare măsură energie ieftină. Grupurile pe cărbune au funcționat la supraviețuire, ceea ce infirmă faptul că acestea stabilesc prețul marginal, cum s-a întâmplat ani la rând. Nici centralele pe hidrocarburi nu au excelat in functionare, desi gazele s-au ieftinit, pentru simplu fapt că am avut un consum mediu de 5000-6000 de MW. De unde această creștere de preț pe acest fond economic? Vom încerca să răspundem la această întrebare curând. Până atunci să vedem ci zice Eurostat.

În prima jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE au continuat să înregistreze o creștere față de aceeași perioadă din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh. Prețurile medii ale gazelor naturale au crescut, de asemenea, în comparație cu aceeași perioadă din 2022, de la 8,6 EUR per 100 kWh la 11,9 EUR per 100 kWh în prima jumătate a anului 2023. Aceste prețuri sunt cele mai mari înregistrate de Eurostat.

Prețul fără taxe al energiei electrice și al gazelor naturale este în scădere. Țările, în parte, își retrag măsurile de sprijin. Prin urmare, prețurile cu taxe pentru clienții finali sunt ușor mai mari decât în perioada de referință anterioară.

Comparativ cu prima jumătate a anului 2022, în prima jumătate a anului 2023, ponderea taxelor în facturile de energie electrică a scăzut de la 23% la 19% (-4%), iar în factura de gaze naturale de la 27% la 19% (-8%), toate țările UE având în vigoare alocații și subvenții guvernamentale sau reducând taxele și impozitele pentru a atenua costurile ridicate ale energiei.

Prețurile la electricitate au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023

Datele arată, de asemenea, că prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Țările de Jos. Această creștere este legată de mai mulți factori: măsurile de scutire fiscală din 2022 nu au fost continuate în 2023 și, în același timp, taxele pe energie electrică s-au dublat pentru gospodării. Va fi încorporată o plafonare a prețurilor, ceea ce va duce la scăderea destul de semnificativă a prețurilor la toate nivelurile în 2023. Creșteri mari în monedă națională au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%).

Scăderi mari în moneda națională au fost înregistrate în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%). Scăderi mai mici au fost raportate în Portugalia (-6%), Malta (-3%) și Luxemburg cu aproape 0 (-0,4%).

Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Țările de Jos (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro).

Prețurile la gaze cresc în aproape toți țările UE

Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețurile la gaze au crescut în 20 din cei 24 de membri ai UE care raportează prețurile la gaze.

Prețurile gazelor (în monedă națională) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Țările de Jos (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat.

Exprimate în euro, prețurile medii ale gazelor naturale pentru gospodării în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria (3,4 euro pentru 100 kWh), Croația (4,1 euro) și Slovacia (5,7 euro) și cele mai mari în Țările de Jos (24,8 euro), Suedia (21,9 euro) și Danemarca (16,6 euro).