Programul Casa Verde, un sir de esecuri

Dupa esecul rasunator al programului Casa Verde Fotovoltaice, actualul guvern a lasat sa se intrezareasca in propriul program de guvernare o urma de speranta pentru prosumatori. Coalitia formata de PNL, USR-PLUS si UDMR afirma la finalul anului trecut ca, pentru noul Guvern, e foarte importanta „acordarea unui loc central (…) prosumatorilor de energie”. Ce anume s-a concretizat din aceasta promisiune 6 luni mai târziu?

Cetatenii care vor sa isi produca singuri energia din surse curate – denumiti prin lege, prosumatori – sunt inca in impas. Piata de profil e in continuare sub efectul paraliziei produse de programul de finantare al Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Anuntat acum 3 ani, programul AFM a produs rezultate neconcludente: mai putin de 1.000 de sisteme fotovoltaice finantate din cele 26.000 anuntate si peste 10.000 de aplicanti respinsi eronat. Mai mult, a fost compromis conceptul de „prosumator”, care e acum legat, din pacate, de incapacitatea administrativa a unei institutii a statului.

Faptul ca noul guvern se angaja acum jumatate de an sa faca o reevaluare a acestei situatii a fost imbucurator. In programul de guvernare, executivul si-a asumat un obiectiv fara echivoc:

„promovarea si facilitarea calitatii de prosumator, iar in cazul energiei electrice produsa de catre prosumatori, vom sustine compensarea cantitativa a energiei livrata in sistemul national de distributie”.

Simplificând, guvernul a promis sa usureze calea birocratica de la simplu consumator de energie la prosumator, oferind in acelasi timp un stimulent pentru cei care vor livra excedentul de energie verde produsa in retea. Cum? Prin posibilitatea de „a primi inapoi” energia livrata in retea, atunci când prosumatorii au nevoie de ea. Practic, prin aceasta masura, guvernul ar valoriza mai mult energia produsa de cetateni, echivalându-i pretul cu cel pe care acestia il platesc atunci când cumpara energia de la furnizor.

In prezent, pretul reglementat prin lege, oferit prosumatorilor pentru energia livrata in retea, este de 19 bani, adica de 3 sau chiar de 4 ori mai mic decât pretul de achizitie de la furnizor. Pentru ca programul de finantare al Administratiei Fondului pentru Mediu nu si-a atins obiectivul de a sprijini cetatenii sa-si produca singuri energia, cei care doresc sa-si monteze sisteme fotovoltaice trebuie sa o faca din fonduri proprii. Investitia este insa dezavantajoasa si descurajanta, tocmai din cauza acestei mari discrepante de pret. In medie, amortizarea unui sistem fotovoltaic, fara sprijinul financiar de la AFM (care a ajuns doar la un numar nesemnificativ de cetateni), dureaza aproximativ 15 ani.

„Compensarea cantitativa, vehiculata de guvern, poate fi o rezolvare pentru a incuraja aparitia prosumatorilor la scara mare. 

Pe termen lung, autoritatile trebuie sa gaseasca solutii echilibrate din punctul de vedere al partajarii costurilor totale ale sistemului energetic. Evident, trebuie sa fie luata in calcul valoarea energiei curate produse de cetateni pentru retea, mediu si societate. O idee ar fi ca guvernul sa se uite si in directia unor facilitati fiscale mai consistente pentru prosumatori.

Ceea ce au clarificat programele de finantare propuse de statul român pâna acum este ca stimularea prosumatorilor nu trebuie sa depinda de o institutie si de bugetul sau, ci trebuie sa se bazeze pe un mecanism mai simplu, nebirocratic, fara dosare cu sina, la care orice cetatean sa poata avea acces oricând.” a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Ping-pong cu „compensarea cantitativa” intre ministri

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, acum câteva luni ca a insistat ca aceasta facilitate pentru prosumatori sa fie inclusa in programul de guvernare, dar ca nu stie care este stadiul de implementare si ca va verifica cu Ministerul Energiei, cel care poate fi initiatorul acestui demers. Intr-un raspuns catre o adresa Greenpeace, trimisa Ministrului Energiei, Virgil Popescu, se comunica faptul ca subiectul este „in analiza”.

Contactati de Greenpeace, niciunul dintre cei doi ministri nu a putut oferi o estimare pentru un termen de implementare.

Care ar fi solutia?

România mai are doar o luna (termen limita, 30 iunie 2021) pentru a transpune Directiva Europeana privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile in legislatie nationala si pentru a imbunatati cadrul legal oferit prosumatorilor. Reevaluarea pretului pentru energia livrata de prosumatori in retea e o masura ce poate fi adoptata in acest interval, la pachet cu celelalte prevederi ale directivei.

„Ministrul Energiei vorbeste mult si, deocamdata, fara nicio acoperire, despre decarbonare, tranzitie energetica si tinte mai mari pentru energie regenerabila. Realitatea, care se poate verifica usor, este alta: una a amânarilor, a lipsei de masuri concrete si a sustinerii in continuare din bani publici a proiectelor energetice pe combustibili fosili.

România nu poate face tranzitie energetica fara ca cetatenii sa inteleaga in mod direct ce inseamna energia regenerabila si cum pot sa beneficieze de ea. Simplul fapt ca prosumatorii nu sunt nici macar mentionati in prezent in Legea Energiei, ca sprijinirea lor se face doar cu jumatati de masura si ca sunt aruncati intr-un labirint birocratic, arata cât de mult fac autoritatile.

Cerem ministrului Virgil Popescu sa iasa din acest joc gresit, pentru ca zeci de mii de oameni si-au aratat deja dorinta de a fi prosumatori. Domnule ministru, solutiile le aveti, vi le-ati propus din proprie initiativa in programul de guvernare, a sosit vremea actiunilor!” a mai spus Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.