Programul de iarna in domeniul energetic a tinut cont de toate amanuntele, doar vantul nu se stie cum va bate

Cel mai stiintifico fantastic lucru este ca respectivul program anticipeaza ca vom fi vedete in zona la exportul de energie.

Chestiunea ca vantul nu apartine guvernului, ci noua,, celor care urmarim evolutia productiei si consumului de energie electrica in Romania, mai ales de cand suntem cuplati cu Ungaria, Cehia si Slovacia (de doi ani). Optimismul guvernantilor, care au inteles din tot acest program de iarna ca este suficient sa avem doldora de carbune depozitele de la cele doua complexuri energetice si eventual niste gaze inmagazinate, pentru a putea trece iarna fara probleme, ne da pe spate. Si mai entuziasmati devenim cand citim negru pe alb ca vom avea si disponibil de export de energie, daca analizam prognozele de productie, versus cele de consum. Iata ce se spune in comunicatul guvernului:

„Avand in vedere cantitatea de energie electrica de 23.514 GWh prognozata de producatori a fi realizata in intervalul de referinta (15 noiembrie 2017-31 martie 2018) , precum si consumul de energie electrica estimat de DEN la 22.294 GWh, rezulta disponibil un sold de export-import de 1.220 GWh. Estimarile lunare ale acestui sold pentru perioada decembrie – martie pornesc de la 280 MW si ajung pana la 915 MW putere medie„. Sa tremure bulgarii, ungurii sau sarbii de ciuda.

Lasand gluma la o parte, pana sa intram efectiv in perioada de iarna este suficient sa ne uitam la evolutiile productiei, consumului si exportului de energie electrica pe ultimele zile. Cand am avut productie masiva de energie eoliana, peste 2000 MWh, am mentinut un export constant de aproape 1000 de MW concomitent cu o scadere a pretului energiei pe piata Spot chiar si pana la 1 leu/MWh. Este adevarat a fost perioada de weekend, dar acest lucru nu este neaparat relevant. Ieri insa, cand energia eoliana nu a adus in sistem mai mult de 100 MW (ca medie), Romania a fost importator net de energie electrica inca de la ora 8 dimineata. La varful de consum de seara (ora 19,00) aveam un consum de circa 8000 MW, la o productie de 7000 MW. Evident, diferenta era asigurata din import. Nu a fost nici frig, nici cald ci o zi normala cu un consum la fel de normal. Si la asemenea evolutii ne vom astepta si zilele urmatoare.

Carevasazica, daca vant nu e apar probleme de asigurare a necesarului de consum intern. Asta in conditiile in care livrarile de carbune catre termocentrale nu intampina nici o problema, gaze naturale avem din belsug si apa in baraje incepe sa ajunga la volumele optime. Atunci, de ce nu avem suficienta energie pentru acoperirea consumului? Raspunsul este cat se poate de simplu: din cei peste 20.000 MW instalati, din care vreo 12.000 se spune ca ar fi reali, producem in realitate undeva pe la 8.000 MW daca strangem bine cureaua. Si daca mai bate si vantul atunci cu atat mai bine, vindem ieftin peste granita. La iarna insa, situatia va fi alta.

Revenind la programul de iarna, din aceasta ecuatia complicata a realizarii stocurilor lipseste vantul. Cum ar fi sa-l putem inmagazina si pe el? Probabil de abia atunci nu vom mai avea emotii cu iarna.

„Dupa analiza tuturor informatiilor livrate de aceste institutii, a fost luata in calcul pentru iarna 2017 – 2018 o crestere medie a consumului de energie electrica de 1,1% fata de programul de iarna anterior (2016 – 2017). Pornind de la aceleasi date, estimam pentru perioada de iarna o productie de 23,5 TWh de energie electrica si 7,5 milioane de gigacalorii energie termica”, se arata in comunicatul guvernului.

Stocurile necesare, pentru fiecare tip de resursa, stabilite prin program pentru asigurarea conditiilor in vederea producerii acestor cantitati sunt urmatoarele: lignit in centrale – 1.309 mii tone (din care 1.000 la CEO); lignit depozitat in carierele CE Oltenia – 500 mii tone; huila (Hunedoara si Iasi) – 332 mii tone; pacura – 25,9 mii tone; volum de apa in lacuri – 1.656 mil. mc; energie electrica echivalenta in lacuri – 1.600 mii MWh; stoc de gaze naturale estimat a fi inmagazinat in depozitele subterane la finalul ciclului inmagazinare 2017 – 2.200 mil. mc.

In concluzie sa dormim linistiti. Desigur, ne intoarcem la vant. Daca nu bate suficient de mult, sau daca bate prea tare de ne rupe liniile de transport si distributie. Complicat, nu-i asa?