Punct si de la capat: avem o noua strategie energetica, important este daca va tine cineva seama de ea.

Ministerul Energiei a publicat proiectul Strategiei energetice a Romaniei 2018-2030, cu perspectiva anului 2050, document care va fi aprobat prin hotarare de Guvern, dupa avizul de mediu, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentantii ministerului.Principalul beneficiar al celei de-a saptea strategie energetica din ultimii 28 de ani, in conditiile in care cel putin doua sau trei strategii anterioare au capatat si caracterul de lege. Aceasta din urma, despre care vorbim ar urma sa fie adoptata printr-o Hotarare de Guvern. La ce se intampla pe scena politica in momentul de fata cu siguranta ca strategia energetica este departe de a deveni prioritate. Sa salutam, totusi, finalizarea strategiei, care a inceput inca din perioada in care la Ministerul Energiei se afla Razvan Nicolescu (neafiliat politic) si a mai trecut prin mana a inca doi ministri. Nu ministri au fost importanti in procesul de elaborare a strategiei, ci specialistii romani care au fost cooptati. Si a iesit un document final ce urmeaza a fi suspus dezbaterii publice, spunem noi: interesant. Spicuim in randurile ce urmeaza doar cateva aspecte de baza ale strategiei, cu precizarea ca asumarea ei trebuie facuta la nivelul intregii clase politice. In caz contrar, viitorul ministru, sau viitorii ministrii ai energiei, o vor lua de la capat.

‘Dezvoltarea si cresterea competitivitatii economiei Romaniei, cresterea calitatii vietii si grija pentru mediul inconjurator sunt indisolubil legate de dezvoltarea si modernizarea sistemului energetic’. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a Romaniei, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementarii Strategiei Energetice va fi consumatorul”, sustine Anton.

Prin Strategia Energetica a Romaniei, sunt considerate investitii strategice de interes national finalizarea Grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnita-Lapustesti, realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari, precum si realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Magurele – Nicopole.

Dupa etapa de dezbatere publica, va fi redactat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentantii Ministerului Energiei, pentru AGERPRES.

Documentul va fi apoi aprobat prin Hotarare de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadrul a sectorului energetic.

Hidroelectrica va dispune de un buget de investitii de peste 800 milioane de euro pana in 2020 pentru lucrari de modernizare si retehnologizare la centralele care se afla in prezent in exploatare, conform Proiectului Strategiei Energetice a Romaniei 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050.

De asemenea, investitiile necesare pentru finalizarea pana in anul 2030 a amenajarilor hidroenergetice cu folosinta complexa, optimizate conform cerintelor actuale, se ridica la circa 2,5 miliarde euro. Acestea vor fi asigurate atat de Hidroelectrica, cat si de alte companii si autoritati beneficiare ale acestor folosinte complexe.

Astfel, in anul 2030, puterea totala instalata in centralele hidroelectrice din Romania va ajunge la 7.490 MW, fata de 6.741 MW in anul 2018. Urmare a acestei cresteri de capacitate instalata, in anul 2030, productia de energie electrica in hidrocentrale va creste de la 16,55 TWh in anul 2018, pana la valoarea de 17,60 TWh.

„Strategia prevede o crestere usoara a capacitatii hidroenergetice prin finalizarea proiectelor aflate in curs de realizare. Rolul esential jucat de hidroenergie pe piata de echilibrare va trebui intarit prin realizarea la timp a lucrarilor de mentenanta si retehnologizare. Capacitatile hidroelectrice pot asigura servicii tehnologice de sistem (STS), cu variatii ale productiei instantanee de pana la 4.500 MW in 24 de ore”, se mentioneaza in proiect.

Conform acestuia, tinand cont de faptul ca amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere hidroenergetic au fost deja amenajate, noile proiecte vor avea indicatori de rentabilitate a investitiilor mai redusi si vor trebui sa fie dezvoltate pentru a asigura si alte beneficii decat energia (exemplu prevenirea viiturilor, alimentarea cu apa, irigatii etc).

Proiectul de strategie mentioneaza ca evolutia sectorului hidroenergetic pentru perioada 2018 – 2030 se va realiza in urmatoarele coordonate: armonizarea cu politicile europene privind protectia mediului; planificarea integrata a valorificarii resurselor de apa si reluarea implicarii financiare a statului in proiectele hidroenergetice cu folosinte complexe; investitii noi si modernizarea centralelor existente; mentinerea unui grad ridicat de siguranta in exploatare.

Totodata, documentul semnaleaza ca amenajarile hidroenergetice cu folosinte complexe sunt proiecte care produc efecte la nivel local si regional, iar realizarea si exploatarea acestor amenajari, care in afara de energia electrica aduc si alte beneficii sociale, va fi sustinuta in continuare, pana in anul 2030.

In acest sens, in perioada 2018 – 2025, vor fi promovate o serie de politici de dezvoltare economica prin care sa se asigure: simplificarea procedurilor de asociere intre companiile cu capital de stat, autoritatile publice locale si investitorii privati care doresc sa dezvolte sau sa finalizeze proiecte hidroenergetice cu folosinte complexe; participarea statului la investitii prin alocari bugetare, pentru acele obiecte ale schemelor de amenajare care in final se vor regasi in domeniul public al statului; stabilirea unui regim fiscal special precum si taxarea diferentiata in ceea ce priveste utilizarea apei; suportarea costurilor serviciilor asigurate de amenajarile hidroenergetice cu folosinte complexe de catre beneficiarii reali ai acestora prin contributii la costurile de intretinere si operare a acestor amenajari.

Resursele de huila ale Romaniei ar fi suficiente pentru 104 ani, insa exploatarea lor este imposibila, fiind ineficienta economic, astfel ca patru din cele cinci grupuri de la Deva vor fi inchise, se arata in proiectul Strategiei Energetice a Romaniei 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050.

„Resursele de huila din Romania cunoscute sunt de 232 milioane de tone [85 milioane tep (tone echivalent petrol – n.r.)] din care exploatabile in perimetre concesionate 83 milioane tone [30 milioane tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0,3 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de huila este de 104 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este conditionata de fezabilitatea economica a exploatarilor”, potrivit documentului.

Puterea calorifica medie a huilei exploatate in Romania este de 3.650 kcal/kg. Necesarul de huila pentru producerea energiei electrice si termice va fi asigurat din productia minelor Vulcan si Livezeni, completat cu necesarul din import, pana la reconfigurarea capacitatilor termoenergetice nerentabile de pe huila pe alta resursa energetica primara mai eficienta.

„Grupurile pe huila de la Deva, cu exceptia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite”, se mai arata in documentul citat. In prezent, termocentrala Mintia Deva are cinci grupuri de producere a energiei electrice pe huila.

„Rezervele de huila din Romania sunt imposibil de exploatat in conditii de eficienta economica, ceea ce face improbabila construirea unor grupuri noi in locul celor retrase”, au mai spus autorii proiectului.