Punct și de la capăt: hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești revine în actualitate pentru echilibrarea sistemului energetic

Toate strategiile energetice ale României întocmite după 1990 au luat înn calcul dezvoltarea hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești. Necesitatea acestei centrale prin pompaj ținea de realizarea a încă două unități nucleare la Cernavodă și de firescul realizării unui echilibru energetic în sistemul național. Pentru că unitățile 3 și 4 de la Cernavodă nu au fost făcute (avem rezerve serioase că se vor face), proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarnița a bătut și el pasul pe loc. Între timp a apărut în scena energetică energia regenerabilă, în speță vântul și soarele. Dacă la începuturile ei această energie nu ridica mari probleme fucționării în siguranță a sistemului energetic, eliminarea cărbunelui (grupuri care asigurau echilibrarea) a ridicat din ce în ce mai multe probleme. Și, fără să intrăm în prea multe amănunte, explozia investițiilor în energie regenerabilă a alarmat sistemul energetic național. Cum ne echilibrăm? Aceasta este marea problemă cu care ne vom confrunta într-un viitor apropiat. Investitorii în energie eoliană sau solară nu prea vreau să asculte de recomandările privind investițiile în stocare cu ajutorul bateriilor. Costă mult, desigur. Și atunci trebuie găsite alte variante. La un moment dat sa crezut că hidrogenul ar putea rezolva problema stocării. După o analiză mai atentă s-a dovedit că mai trebuie să curgă multă apă pe Dunăre până ca hidrogenul să rezolve problema. Si atunci ne-am întors la ceea ce știam de multă vreme: stocarea prin centrale hidroelectrice prin pompaj, adică Tarnița-Lăpuștești.  O luăm de la capăt cu studiile de fazebailiate, cu toate că cele existente sunt valabile și în momentul de față, cu înființarea unei noi companii de proiect, după ce tocmai a fost desființată precedenta și cu tot ce urmează în acest proces complex. Dă-i Doamne românului mintea de pe urmă. Dacă Tarnița-Lăpuștești se va realiza cineva va trebui să plătească. Și nu neaparat statul român, ci cei care beneficiază de această modalitate de stocare, Dar, de la vorbe la fapte mai este cale lungă.

Ministerul Energiei anunță că Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a iniţiat procesul de consultare a pieţei în legătură cu proiectul Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, proces ce va dura până pe 8 august, informează Ministerul Energiei, potrivit unui comunicat de presă. Este vorba despre un proiect de pe vremea regimului Ceaușescu și declarat abandonat în urmă cu trei ani de către autorități.

Conform Ministerului Energiei, studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu.

„Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A a inițiat procesul de consultare a pieței privind stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două faze de proiect, documentele necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze, identificarea prestatorilor care beneficiază de experiența necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității şi oportunității realizării obiectivului de investiţii, identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile şi selectarea unui număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată şi documentată a scenariului/opţiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC”, se transmite în comunicatul de presă.

Potrivit comunicatului, oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -Lapuștești se bazează pe următoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național:

• creșterea gradului de siguranță al SEN în contextul funcționării în UCTE;
• transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent;
• reglajul frecvență-putere;
• furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
• repunere în funcțiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent;
• implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

Fiecare participant la acest proces de consultare a pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora 12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la prezentul anunț.

Context

Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupunea o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, potrivit Economica.net. Proiectul prevedea inițial ca această hidrocentrală să fie construită pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.

Timp de doi ani, din 2014, când Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, și până în 2016,  Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești.

La acea vreme s-au arătat interesate trei consorții formate din companii din China: Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.

În final, în 2017, Guvernul a întrerupt procedura de selecție și a decis să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.

Doi ani mai târziu, în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a avut discuții cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat. Însă în 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului.

În 2021 au mai apărut noi informații conform cărora patru companii din Coreea de Sud (Busan Korea Biotechnology (BKB), care în urmă cu 10 ani intenționa să participe la construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, Korea Western Power, Hyundai Engineering din grupul omonim și GE Global Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului american General Electric) au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului