Radiografia disperării în Sistemul Energetic Național. Dacă trecem iarna poate scăpăm până la vară, dar nu mai mult !

Ora 18,00, vârf de consum, producție 6.500 de MW, consum peste 8.200 de MW. Dimineața aceleași zile (adică ieri), consum aproape 8.500 de MW, producție 6.100 de MW, import aproape 2.400 de MW. O zi în care temperaturile în anumite zone ale țării au depășit media de 10 grade și nicăieri în România nu s-au înregistrat valori sub zero grade. Iarna este de abia la început. Cum poate răspunde sistemul energetic național la zile în care vom avea temperaturi negative peste tot în țară? Nimeni nu are un răspuns. Se pare că inclusiv atunci când avem producție de energie din vânt, căci pe solar nu ne mai putem baza, nu putem depăși pragul de 7.000 de MW.

Pe acest fond alarmant din sistemul energetic, reprezentanții Ministerului Energiei încearcă să gasească explicații. Importul de energie electrică a României a crescut cu 60% în acest an faţă de anul anterior, în principal pe fondul activităţilor de mentenanţă a unor unităţi de producţie, cum este capacitatea de la Cernavodă, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, la un eveniment de specialitate.El a fost întrebat care este motivul creşterii importurilor de energie electrică în 2024 cu 60% şi al scăderii producţiei cu 11%.

“Dacă ne uităm la total volum anual, importul a crescut în principal pe fondul activităţii de mentenanţă a unităţilor de producţie – şi aici ne referim la capacităţi semnificative, cum este capacitatea de la Cernavodă. Pe de altă parte, trebuie să luăm în calcul volumele foarte reduse de apă care au fost disponibile în această perioadă – şi ne referim în special la capacităţile de producţie de la Porţile de Fier. Totodată, trebuie să avem în vedere şi producţia mai mică a capacităţilor care folosesc combustibili fosili solizi, aceasta fiind determinată de necesitatea unor lucrări de mentenanţă la echipamente. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi aspectul că pieţele sunt interconectate şi, în momentul în care un preţ într-o piaţă alăturată este mai mic, tendinţa este ca energia din piaţa în care preţul este mai mic să meargă către echilibrare în altă piaţă”, a menţionat Dan Drăgan.

Realitatea este simplă: eliminarea unor grupuri energetice pe cărbune, lipsa hidraulicității și slaba reprezentare în sistemul energetic a energiei produsă pe bază de hidrocarburi sunt adevăratele motive ale acestei situații. Însă, refuzăm să recunoaștem că ne-am rupt singuri picioarele în ultimii ani când am acceptat fără nici o motivație să eliminăm capacități de generare fără să punem în locul lor nimic. Ne-am băgat cu capul înainte în aventura regenerabilelor și încă nu înțelegem că volatilitatea acestei forme de energie ne poate bloca întreg sistemul energetic.

Din 2026, Unitatea 1 de la Cernavodă ar trebui să fie oprită pentru retehnologizare pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Unitatea 2 va avea și ea cel puțin o lună de zile de lucrări de mentenanță, fără să excludem opririle accidentale. Hidroelectrica va fi pusă în situația de a avea nevoie de apă în primul rând pentru echilibrarea sistemului și de abia mai apoi pentru a vinde energie în piață. Regenerabilele, care ar putea ajunge la o capacitate instalată de vreo 7.000 de MW vor creea mai multe dezechilibre decât producție în bandă. Mai are rost să căutăm, în aceste condiții, explicații vizavi de importurile massive de energie?

Totodată, el a fost întrebat de jurnalişti dacă există riscul unor pene generalizate, presiune pe sistem, din cauza importurilor foarte mari, aşa cum se menţionează într-un proiect al Ministerului Energiei cu privire la centrala de la Mintia.

“Din punct de vedere al furnizării, al securităţii în furnizare către consumatorii finali, indiferent că sunt casnici sau industriali, nu există un risc în acest moment. Nu există acest risc pentru că România este interconectată cu celelalte ţări şi, dacă urmărim site-ul Transelectrica, observăm că există o balanţă, momente în care România este un net exportator, datorită producţiei eoliene sau producţiei fotovoltaice. Există momente în care România este un net importator. Este normal ca, într-o activitate economică, să existe acest flux bidirecţional. (…) Nu există un risc în acest moment de întrerupere a energiei electrice şi de gaze către consumatori. Acest risc nu a existat nici în momentul în care a început invazia rusă în Ucraina. Acest lucru este foarte bine monitorizat şi manageriat în România, inclusiv cu colegii de la Transelectrica, de la Dispeceratul Energetic Naţional – şi nu există în acest moment vreun risc de o asemenea natură”, a explicat secretarul de stat.

Țara noastră se confruntă cu riscul unor pene de curent „pe scară largă”, avertizează Ministerul Energiei. Acesta spune că soluția pe termen lung este investiția în noi capacități de producție internă, pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică a României. În următoarea perioadă experții spun că există un risc real de suprasolicitare a sistemului energetic național, ceea ce poate duce la defecțiuni tehnice, căderi de tensiune sau întreruperi majore în alimentarea cu energie electrică.Luni, 9 decembrie a fost și un atac cibernetic asupra grupului Electrica, ceea ce s-ar putea repeta.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a explicat că țara noastră ar putea să nu mai importe, însă asta ar crește producția hidro.

„Noi trebuie să ne acoperim consumul național din ceea ce producem, plus, eventual ceea ce importăm. Este adevărat că, atunci când bate vântul, când strălucește soarele, lucrurile acestea ne ajută. În același timp, apelăm și la importuri, mizând pe o abordare prudențială a rezervei de apă din lacurile de acumulare, respectiv a rezervei de cărbune. Noi am putea în mod teoretic acum să nu importăm nimic, dar ar însemna să creștem producția hidro utilizând această rezervă din lacurile de acumulare, respectiv producția pe cărbune”, a declarat Sebastian Burduja, pentru sursa citată.

Tot acesta a spus și că problema structurală și fundamentală este că România nu a investit timp de zeci de ani în noi capacități de producție. Nu în ultimul rând, Sebastian Burjuda a precizat că țara noastră ar trebui să investească în noi capacități de producție.