Remus Borza, in urma cu 7 ani: Producatorii de electricitate ar trebui sa renunte la investitii in unitati noi de productie. Asa au si facut

Artizanul iesirii companiei Hidroelectrica din insolventa, Remus Borza, a avut gura blestemata cand a facut aceasta afirmatie. Si nu pentru ca cineva i-ar fi dat neaparat ascultare sau ar fi luat de buna aceasta recomandare, ci pentru ca absolut toate echipele manageriale aflate la conducerea companiilor energetice cu capital de stat au considerat investitiile ca ultima prioritate. Important era sa-si atinga acei parametrii de performanta si sa incaseze retributiile uriase in baza acestor parametrii. Nu in ultimul rand, tot ca prioritate a fost si repartizarea integrala a dividendelor, culmea fiind atinsa de catre statul actionar majoritar in 2019, cand au fost rase toate rezervele companiilor profitabile.

Foaia a fost schimbata declarativ in acest an dupa ce guvernul Orban a constatat ca unul dintre principalele motoare de relansare a economiei nationale este reprezentat de investitiile pe care companiile energetice urmeaza sa le faca. De la vorbe la fapte este insa cale lunga. Revenind la profetia domnului Remus Borza, care reflecat o stare a sistemului energetic in anul 2013, trebuie sa spunem ca salvatorul Hidroelectrica s-a inselat amarnic. Iata ce spunea: “Producatorii de electricitate ar trebui sa renunte la investitii in unitati noi de productie, intrucât la nivel national se inregistreaza un excedent semnificativ de productie”, a declarat presedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, Remus Borza.

„Avem 12-15 TWh pe care nu avem unde sa ii consumam. Producatorii trebuie sa renunte la investitii in noi capacitati si sa prioritizeze investitiile pentru retehnologizarea capacitatilor existente. Avem excedent de productie, dar in România continua investitiile in regenerabile”, a afirmat Borza la o conferinta pe teme energetice.

El a adaugat ca daca in România ar exista un program de dezvoltare a sistemului de irigatii surplusul de energie ar putea fi folosit in acest domeniu (aici avea dreptate, n.r)

„Hidroelectrica a fost nevoita sa deverseze apa din lacuri, un 1 TWh in iulie. Daca aveam irigatii, il foloseam acolo. Suplimentarea consumului ar genera 100.000 locuri de munca si peste 1 miliard de euro la bugetul de stat”, a mai spus Borza.

La diferenta de sapte ani, Romania a devenit importator net de energie electrica, capacitatile actuale de generare nu pot asigura consumul intern, irigatiile lipsesc cu desavarsire, iar Hidroelectrica utilizeaza cu mare parcimonie putina apa pe care o poate uzina. Nu mai vorbim despre capacitatile existente si performantele lor, sau despre marele ideal al Romaniei de a deveni un hub energetic regional. Totul s-a spulberat tocmai pentru ca investitiile au lipsit in toti acesti ani.

Marile companii energetice ale statului si-au propus an de an sa-si accelereze investitiile, dar in realitate nu au reusit sa-si respecte planurile niciodata din 2013 incoace. Asta in conditiile in care România avea de jucat un rol important pe piata energetica din regiune.

Astfel, in cele mai multe cazuri, companiile cu actionar majoritar statul nu si-au realizat nici jumatate de investitiile programate in ultimii sapte ani. Toate sunt companii strategice, a caror importanta depaseste granitele tarii, caci sunt implicate in proiectele europene legate piata unica a energiei. In declaratii, Guvernul Român sustine „o aplicare coerenta a normelor uniunii energetice in intreaga UE”, dar cifrele arata contrariul. Paradoxal, perioada despre care vorbim a fost una favorabila producatorilor de energie in sensul in care pretul energiei electrice a fost unul ridicat si profiturile pe masura. In sens invers, astazi, cand avem un pret la energie extrem de scazut si un consum pe care Romania nu l-a mai consemnat niciodata, noi ne trezim ca vom lansa in forta investitii de miliarde de euro pentru anii care vin. Mai mult, observam ca si in acest an, majoritatea companiilor energetice cu capital de stat au anunta ca vor distribui dividende pana la ultimul cent. De unde mai raman si bani pentru investitii? Din imprumuturi?

Anul trecut am aratat ca administratorii companiilor de stat isi justificau nerealizarea planurilor de investitii mai ales cu argumente care tin de birocratia impusa de prevederi legale complicate, dar si cu argumentul impunerii de catre guvern a distribuirii profitului si a rezervelor prin dividende, aproape in intregime. In schimb, companiile private dadeau vina explicit pe absenta unui mediu favorabil investitiilor, amplificata de instabilitatea legislativa. S-a schimbat ceva intre timp?

In fapt, cauza principala neimplinirilor este neaplicarea strategiei nationale energetice (in continua modificare). Se adauga reglementarile haotice. Se mai adauga politica de relaxare fiscala prociclica si de crestere a salariilor si pensiilor peste potentialul economiei, care  a dus la o perpetua criza de resurse bugetare guvernamentale, respectiv la spolierea resurselor de investitii ale companiilor controlate de stat.

Tot ce se poate ca si de acum incolo sa asistam la aceeasi balbaiala in randul investitorilor. Din pacate, situatia sistemului energetic din 2020 este mai dificila decat cea din 2013. Si a mai venit peste noi si Green Deal-ul European.

Ultima ora, ce zice ministrul Economiei:

Companiile de stat din energie trebuie sa-si aprobe, pana pe 15 iunie, strategia de investitii, cu termene clare si cu surse de finantare, a declarat, luni, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, potrivit Agerpres.

“Daca vorbim despre companiile din domeniul energiei, ce am observat eu pana acum este ca s-a vorbit, si s-a vorbit, si s-a vorbit de investitii si atat. Am ramas cu vorbitul. De aceea am solicitat si am emis un ordin, acum cred ca doua saptamani, prin care au un termen limita toate companiile care sunt sub autoritatea Ministerului Economiei, companiile din energie, sa-si aprobe pana pe 15 iunie, în Adunarea Generala a Actionarilor, strategia de investitii, programul de investitii, cu termene foarte clare, cu posibilitati de finantare, cu indicarea surselor de finantare si cu termene clare de realizare a investitiilor. Va spun sincer ca de prea multe ori am auzit, de exemplu, de ce vrea sa faca Romgaz, si are o investitie la Iernut care nu se mai termina, de proiectele frumoase care dau pe hartie, dar care nu au fost finalizate”, a spus ministrul, la B1TV.

El a adaugat, de asemenea, ca a auzit de foarte multe ori ca Hidroelectrica vrea sa faca investitii “si vrea sa faca investitii numai sa termine acele investitii de pe vremea lui Ceausescu, de pe la începutul anilor 90”, dar nu vorbeste despre investitii în fermele eoliene din Marea Neagra sau despre ferme fotovoltaice pe barajele pe care le detine în proprietate.

“Singurul lucru pe care l-a facut pana acum va pot spune ca a fost un acord de parteneriat cu compania similara austriaca pentru cercetare-dezvoltare a hidrogenului ca si posibil viitor combustibil. (…) Este foarte bine ca si-a facut acest parteneriat, dar vreau investitii solide si vreau investitii care sa conteze si care sa se poata face”, a subliniat Virgil Popescu.

Ministrul a precizat ca exista niste tinte de energie regenerabila, iar energia fotovoltaica si energia eoliana sunt principalii vectori de atingere a acestor tinte.

“Compania Energetica Oltenia are în planul de restructurare pe care trebuie sa-l prezinte foarte clar, si voi avea joi o întalnire cu acestia, cu directoratul si cu Consiliul de Supraveghere, un parc fotovoltaic de 300 MW, pe langa acele treceri de pe combustibil a unor unitati de producere a energiei electrice din carbune pe gaz.
Trebuie sa ne apucam serios de investitii. Cred ca trebuie sa lasam investitiile care sunt pe hartie în fiecare an si discutam despre ele în fiecare an pe hartie si sa trecem la fapte”, a mai afirmat Vigil Popescu.

Acesta a reiterat ca sustine foarte mult realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si vrea sa fie facute cu parteneri din Uniunea Europeana si din NATO.

“Vorbim despre reactoarele 3 si 4 de prea mult timp. Eu am afirmat înca de anul trecut ca trebuie sa facem aceste reactoare si doresc sa le facem si le vom face cu parteneri din Uniunea Europeana si NATO. Suntem în acest club european si în acest club NATO si cred ca acolo avem suficiente surse de finantare ca sa putem sa ne descurcam fara aportul altor surse de finantare din tari terte acestui club. Eu sunt foarte optimist ca vom reusi sa demaram aceste investitii de la Cernavoda cu parteneri din Uniunea Europeana si din NATO”, a punctat ministrul Economiei.

(va urma)